Critici aspre pentru scutul antirachetă „Domul de Aur” al lui Trump
Scutul antirachetă „Golden Dome” (Domul de Aur) promovat de președintele american Donald Trump a generat întrebări și critici cu privire la viabilitatea sa, bugetul exorbitant și riscurile asociate, cum ar fi militarizarea spațiului și încurajarea proliferării. Acest sistem de apărare este destinat rachetelor intercontinentale și, deși denumirea sa sugerează o inspirație din „Domul de Fier” (Iron Dome) al Israelului, acesta este considerat mult mai complex și sofisticat, având un concept extins în comparație cu alte sisteme complementare ale Israelului.
„Domul de Aur” este descris ca un „sistem al sistemelor”, datorită straturilor multiple din care este compus, inclusiv un strat orbital care utilizează tehnologie existentă, dar netestată. Unele dintre sateliții din acest strat trebuie să desfășoare un vehicul interceptor pentru a se ciocni cu racheta inamică, ceea ce complică procesul, având în vedere că fereastra pentru interceptarea rachetelor este de doar 3-5 minute.
Laura Grego, directoarea departamentului de cercetare în domeniul securității globale de la Uniunea Oamenilor de Știință Îngrijorați, a subliniat că pentru a intercepta chiar și una sau două rachete, ar fi necesari sute sau chiar mii de sateliți. În cazul unui atac simultan cu zece rachete din partea unui stat avansat militar, cum ar fi Rusia sau China, numărul sateliților necesari ar trebui să fie înmulțit cu zece.
Grego afirmă că acest scut nu reprezintă o modalitate viabilă de apărare, deoarece inamicul poate alege să sature sistemul cu un număr mai mare de rachete sau să atace direct sistemul cu arme care pot dezactiva sateliții. Ea amintește că, de-a lungul istoriei, au existat multe proiecte de apărare antirachetă care au fost abandonate după ce s-au cheltuit miliarde de dolari, precum programul „Războiul Stelelor” al administrației Reagan.
Administrația Trump a alocat recent 25 de miliarde de dolari pentru o fază inițială a scutului, cu scopul de a-l finaliza până în 2029, estimându-se că costul total ar putea ajunge la 175 miliarde de dolari, iar Biroul pentru Buget al Congresului sugerează chiar o sumă de 542 miliarde de dolari pe o perioadă de 20 de ani. Aceste sume îl fac cel mai scump sistem de apărare antirachetă aprobat vreodată.
Criticii, inclusiv Jeffrey Lewis de la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, avertizează că un sistem precum „Domul de Aur” ar putea transforma spațiul într-un câmp de luptă, subminând consensul global al Tratatului privind Spațiul Cosmic din 1967. Rusia, de exemplu, dezvoltă un program de înarmare a sateliților care ar putea distruge sateliții americani, ceea ce ar putea avea efecte devastatoare asupra rețelelor critice de comunicație și navigație.
Grego subliniază că un asemenea scut generează nu doar o cursă a înarmărilor, ci și incertitudine, deoarece ar putea permite altor puteri să simtă că SUA devin prea sigure în spatele unui astfel de sistem. Aceasta ar putea duce la o pierdere a capacității de descurajare a atacurilor din partea Washingtonului. Recent, patru congresmeni democrați au caracterizat proiectul ca fiind „prohibitiv de scump, ineficient din punct de vedere operațional, enorm de corupt și dăunător securității SUA și a lumii.”
