Eșecul Kremlinului: Putin în colțul marginalizării și pierderea Caucazului în fața sprijinului turc pentru reconcilierea azero-armeană
Pe 10 iulie, liderii Azerbaidjanului și Armeniei au purtat negocieri de pace la Abu Dhabi. Înrăutățirea relațiilor dintre Moscova și Baku, precum și recentele arestări ale unor figuri ale opoziției pro-ruse din Armenia, ar putea constitui sursa unui nou impuls pentru negocieri. Pe măsură ce Armenia își reface legăturile cu Azerbaidjanul, iar Israelul îmbunătățește relațiile cu Turcia, influența Rusiei în Caucazul de Sud continuă să scadă, în favoarea Statelor Unite.
În timpul unei operațiuni a forțelor de ordine ruse la Ekaterinburg, pe 27 iunie, doi cetățeni azeri au fost uciși, iar alți trei au fost spitalizați în stare gravă, cu peste 50 de persoane arestate. Incidentul a provocat o reacție dură, dar non-letală, din partea Azerbaidjanului, care a arestat demonstrativ câțiva cetățeni ruși la Baku. Criza dintre cele două țări a stârnit numeroase comentarii, adesea axate pe rolul diasporei azere din Rusia și legăturile sale cu crima organizată. Rădăcina conflictului este, însă, mai profundă, având în vedere divergențele de orientare între Azerbaidjan și Armenia post-război din Nagorno-Karabakh din 2020, când Azerbaidjanul a adoptat o poziție pro-rusă, iar Armenia s-a orientat spre Occident.
Armenia a insistat ca discuțiile să aibă loc în Europa sau Statele Unite, în timp ce Azerbaidjanul a preferat medierea Rusiei. Drept urmare, întâlnirile directe dintre președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și premierul armean, Nikol Pașinian, au fost suspendate la sfârșitul anului 2023. Totuși, schimburile diplomatice au continuat, ambele părți trimițând propuneri și comentarii prin canale oficiale.
La 13 martie 2025, Armenia și Azerbaidjanul au anunțat finalizarea negocierilor și convenirea unui tratat de pace, rămânând de stabilit doar data și locul semnării. Armenia și-a arătat disponibilitatea de a începe consultările pe acest subiect. Azerbaidjanul era conștient de dezaprobarea Rusiei față de acord, care ar fi pus capăt unui conflict de aproape 40 de ani și ar fi normalizat relațiile dintre Armenia și Turcia, subminând astfel influența Rusiei în Caucazul de Sud.
Azerbaidjanul a stabilit condiții pentru semnarea acordului, cerând Armeniei să modifice constituția și să elimine referințele la Declarația de Independență din 1990, care includea un apel la incorporarea Nagorno-Karabakh-ului în Armenia. Guvernul armean a răspuns că modificările constituționale ar necesita un referendum național, posbil doar după alegerile parlamentare din iunie 2026, ceea ce ar amâna acordul cu 18-24 de luni, un termen convenabil pentru Rusia. Turcia, pe de altă parte, nu era dispusă să aștepte, afirmând că redeschiderea frontierelor și a comerțului ar deschide Armenia influenței turce, consolidând astfel poziția Turciei în regiune și contribuind la îndepărtarea Rusiei.
Rolul crescând al Turciei era în concordanță cu interesele SUA, care urmăreau un plan regional ambițios pentru a remodela Orientul Mijlociu și Caucazul de Sud în numele securității Israelului. Această schimbare a fost parțial determinată de administrația Donald Trump, care dorea să extindă Acordurile Abraham la țări non-arabe, inclusiv Armenia și Azerbaidjan.
La 8 mai, au avut loc întâlniri confidențiale la Baku între șefii serviciilor de securitate turce și israeliene. Aliev a anulat o vizită planificată la Moscova pentru parada de Ziua Victoriei din 9 mai, în contextul în care Turcia, coordonată cu SUA, a intensificat eforturile pentru finalizarea acordului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan. Recep Tayyip Erdogan l-a îndemnat pe Aliev să acționeze rapid și să semneze tratatul, avertizând că orice schimbare a conducerii Armeniei ar putea favoriza Rusia.
Pe 10 iulie, discuțiile directe între Aliev și Pașinian la Abu Dhabi, fără participarea Rusiei, au fost extrem de productive, având loc o discuție detaliată despre tratatul de pace și viitorul relațiilor dintre cele două țări. O altă întâlnire este așteptată în curând, posibil în SUA, cu participarea președintelui Trump. Semnarea oficială a unui acord de pace este preconizată pentru toamnă.
Reacția Moscovei la întâlnirea de la Abu Dhabi a fost revelatoare; oficialii ruși au salutat dialogul, dar Kremlinul a impus restricții la importurile de produse din Azerbaidjan și Armenia, ceea ce sugerează o presiune crescândă asupra ambelor țări. Rusia dispune în continuare de instrumente pentru a exercita influență asupra Armeniei, inclusiv prin prezența unei baze militare rusești în Giumri și legături economice strânse.
