Moșteniri în umbra vulnerabilității: Curtea Supremă strânge lațul în jurul celor care profită de bătrâni
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a judecat, marți, contestațiile mai multor inculpați din dosarul denumit „Fabrica de moșteniri“. Judecătorii Curții Supreme au analizat contestațiile din acest dosar, în care sunt cercetate mai multe persoane importante, precum notari și executori judecătorești.
Acestea au contestat măsurile preventive aplicate de instanță în cazul lor, însă nu toate contestațiile s-au aflat pe ordinea de zi de marți a instanței supreme, unele dintre ele urmând a fi analizate și în zilele următoare. Magistrații ÎCCJ au menținut soluția Curții de Apel Constanța, respingând ca nefondate contestațiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Constanța și de inculpații George Mavroian și Camelia Bulgaru. Hotărârea este definitivă.
Astfel, Mavroian rămâne sub control judiciar, iar Bulgaru în arest la domiciliu. Un număr de 16 persoane au fost prezentate judecătorilor Curții de Apel Constanța pe 9 iulie a.c., în urma unor percheziții. Printre acestea se numără executorul Vasile Deacu și notarul Joița Botezatu. Instanța a admis arestarea preventivă a lui Deacu pentru 30 de zile, cât și a lui Virgil Vlad, a Vioricăi Stoian și a lui Marinel Neagu. Notarul Joița Botezatu a fost pusă sub control judiciar.
Potrivit DIICOT, Virgil Vlad, împreună cu notarul Daniela Stamule și executorul judecătoresc Vasile Deacu, au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și Joița Botezatu, Viorica Stoian, Camelia Bulgaru, Nicoleta Pascale, Florența Lăcrămioara Stoica, Marinel Neagu, Steluța Neagu și George Mavroian. Aceștia au fost sprijiniți de Valerica Moldovencei, Vasilica Radu, Mihai Iliescu și de Ștefan Bulgaru.
Grupul infracțional a funcționat neîncetat până pe 8 iulie 2025, când au intervenit organele de anchetă, având ca scop dobândirea prin mijloace frauduloase a unor imobile deținute de persoane vulnerabile, adică în vârstă și diagnosticate cu demență, Alzheimer, Parkinson etc.
