Standard & Poor’s păstrează evaluarea României, însă avertizează cu privire la viitor, în special din cauza retragerii prim-ministrului Bolojan
Recenta alegere a președintelui Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan au pus capăt unei perioade de incertitudine politică. Noul guvern a anunțat măsuri ample de consolidare fiscală, care, potrivit estimărilor agenției Standard & Poor’s, ar trebui să contribuie la reducerea deficitului la aproximativ 7,7 % din PIB în 2025 și la 6,4 % din PIB în 2026, de la 9,3 % în 2024. Agenția menține ratingul României la nivelul „BBB-/A-3”, dar și perspectiva negativă a acesteia.
Măsurile fiscale ale guvernului sunt implementate într-un context macroeconomic dificil, marcat de încetinirea economiei, inflația ridicată și un deficit crescut al contului curent. Standard & Poor’s observă provocările politice legate de implementarea planului de consolidare fiscală, menționând că perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate legate de finanțele publice ale României în următorii ani.
Scenarii de evaluare
În scenariul pesimist, ratingurile României ar putea fi reduse în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală se abate semnificativ de la așteptări, în special dacă măsurile guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea acestora. De asemenea, o creștere semnificativă a datoriei externe sau deteriorarea condițiilor de finanțare pentru deficitul mare al contului curent ar putea duce la o retrogradare.
În contrast, agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice.
Impactul măsurilor fiscale
Noul guvern condus de prim-ministrul Bolojan a adoptat rapid un set de măsuri de consolidare fiscală. Impactul fiscal global al acestora este estimat la 1,1 % din PIB în 2025 și 3,5 % din PIB în 2026, repartizat între venituri și cheltuieli. Aceste măsuri sunt esențiale pentru reducerea deficitului sub 7,7% din PIB în 2025 și la 6,4% în 2026.
Guvernul intenționează să adopte măsuri suplimentare prin două pachete de reforme în următoarele luni, care ar putea sprijini o consolidare fiscală suplimentară. Totuși, provocările economice și politice ar putea submina agenda ambițioasă a guvernului.
Provocările economice și politice
Creșterea economică a încetinit considerabil, iar măsurile de consolidare fiscală sunt așteptate să afecteze și mai mult economia. Previziunile agenției indică o creștere a PIB-ului de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, în condițiile unui deficit al contului curent care va rămâne ridicat.
Inflația este, de asemenea, o problemă majoră, cu așteptări de creștere spre 9% în următoarele luni, ceea ce va limita capacitatea Băncii Naționale a României de a relaxa politica monetară.
Perspectivele fiscale și utilizarea fondurilor UE
România se află sub procedura de deficit excesiv a UE din 2020, iar multe obiective din Planul de Redresare și Reziliență nu au fost atinse, ceea ce a dus la întârzieri în disponibilitatea fondurilor europene. Există însă aproape 44 de miliarde EUR disponibile pentru România în cadrul actualului cadru financiar multianual 2021-2027 și din Fondul de Redresare și Reziliență.
Provocările pe termen lung includ tendințele demografice nefavorabile și dezechilibrele economice care vor persista, cum ar fi scăderea populației în vârstă de muncă, ce ar putea încetini creșterea economică.
În concluzie, deși măsurile fiscale adoptate de guvernul Bolojan sunt menite să reducă deficitul, eficacitatea lor și stabilitatea politică rămân sub semnul întrebării, în special în perspectiva expirării mandatului prim-ministrului la sfârșitul anului 2026.
