Cercetare: Impactul orelor de masă asupra sănătății cardiace depășește importanța somnului regulat
O alimentație corelată cu ritmul natural al organismului ar putea deveni o soluție promițătoare pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Un nou studiu clinic oferă dovezi că nu doar ceea ce mâncăm contează, ci și când mâncăm. În special pentru cei care lucrează în ture de noapte, menținerea unui program alimentar limitat la orele zilei ar putea diminua considerabil riscurile generate de perturbarea ritmului biologic.
Studiul, condus de cercetători de la Mass General Brigham și publicat în revista Nature Communications, sugerează că alimentația are un impact mai semnificativ asupra sănătății cardiovasculare decât somnul, în contextul dereglărilor cauzate de decalajul dintre ritmul biologic intern și programul zilnic de activitate.
Numerose cercetări anterioare au arătat că munca în ture de noapte este asociată cu riscuri majore pentru sănătate, inclusiv pentru inimă. Totuși, acest nou studiu sugerează că restricționarea meselor la un interval orar din timpul zilei ar putea proteja organismul împotriva efectelor negative ale muncii în schimburi. Autorul principal, Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină și director al Programului de Cronobiologie Medicală, a demonstrat că perturbarea ritmului circadian crește riscul cardiovascular.
Noul studiu a urmărit să identifice o strategie pentru a reduce acest risc, iar stabilirea unui program alimentar bine sincronizat pare că poate reduce riscul de boli cronice. Rezultatele obținute din studii pe animale au indicat că sincronizarea meselor cu ceasul biologic intern ar putea reduce riscurile de sănătate asociate muncii de noapte.
În cadrul studiului, 20 de participanți tineri și sănătoși au fost incluși într-un protocol clinic de două săptămâni în condiții controlate, fără acces la feronțări, ceasuri sau dispozitive electronice. Participanții au urmat un protocol denumit „rutină constantă”, menținând aceeași postură corporală și consumând gustări identice din oră în oră.
Ulterior, participanții au fost împărțiți în două grupuri: unul care consuma alimente atât ziua, cât și noaptea, și altul care mânca exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au avut același program de somn, astfel încât diferențele observate pot fi atribuite strict momentului meselor.
Cercetătorii au analizat impactul alimentației asupra markerilor de risc cardiovascular, inclusiv activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1) și tensiunea arterială. Acești markeri au crescut după simularea turelor de noapte în grupul care mânca atât ziua, cât și noaptea, dar nu s-au modificat în grupul care mânca doar pe timpul zilei.
Printre limitările studiului se numără dimensiunea redusă a eșantionului și durata de două săptămâni, care nu permite evaluarea riscurilor cronice. Un punct forte al studiului a fost controlul strict al tuturor variabilelor: somn, alimentație, expunere la lumină, poziție corporală și activitate fizică.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale alimentației pe timpul zilei versus alimentația pe timp de noapte, autorii acestui studiu consideră că rezultatele sunt promițătoare. Evitarea meselor în timpul nopții ar putea aduce beneficii semnificative pentru cei care lucrează în ture, persoanele cu insomnie sau tulburări ale somnului, cei cu program de somn neregulat sau cei care călătoresc frecvent între regiuni cu diferențe de fus orar.
