România caută să recupereze influența de la Casa Albă
De când vicepreşedintele american JD Vance a atacat România pentru anularea alegerilor prezidenţiale, oficialii de la Bucureşti au încercat să recâştige Casa Albă de partea lor. Dragoș Sprînceană, „emisarul lui Ciolacu”, a declarat că „lipsa canalelor de comunicare a fost problema majoră care a pus România în această situaţie”.
Consilierii premierului Marcel Ciolacu au organizat o campanie discretă pentru a-i convinge pe Donald Trump şi echipa sa că acest candidat de extremă dreapta, a cărui candidatură a fost împiedicată de instanţe, nu este aliatul pe care îl credeau. La trei săptămâni după ce lui Călin Georgescu i s-a interzis să candideze în cursa reprogramată din mai, oficialii români sunt precauţi, dar optimişti că demersul ar fi putut avea succes.
Recâştigarea încrederii unuia dintre aliaţii cheie este crucială pentru România, un membru NATO cu cea mai lungă graniţă terestră din Europa cu Ucraina. Bucureştiul se bazează pe Washington pentru securitate, cu mii de trupe americane staţionate la o bază militară la Marea Neagră şi miliarde de dolari alocate contractelor de apărare americane pentru avioane de luptă F-35 şi sisteme antirachetă.
Canale de comunicare și strategii
Pentru a repara relaţia, oficialii români au încercat să deschidă mai multe canale de comunicare cu o administraţie americană care a devenit notoriu greu de contactat pentru mulţi aliaţi. Sprînceană a subliniat că „lipsa canalelor de comunicare a fost problema majoră”.
Ciolacu a apelat la ajutorul lui Dragoş Sprînceană, care se prezintă ca fiind singurul membru român din clubul de la Mar-a-Lago al preşedintelui Donald Trump. Sprînceană a fost invitat la dineul de la Mar-a-Lago și a fost rugat să ajute la prezentarea argumentelor în favoarea României celor mai apropiaţi de Trump și să intermedieze întâlniri cu oficiali guvernamentali de la Bucureşti.
Reacția Casei Albe
În interiorul administraţiei americane, situația rămâne imprevizibilă. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Brian Hughes, a afirmat că Casa Albă „continuă să analizeze situaţia” și rămâne „profund tulburată” de evenimentele care au dus la anularea rezultatelor primului tur al votului prezidenţial din noiembrie. Această decizie a declanșat cea mai mare criză politică din România de la căderea comunismului în 1989, generând demonstraţii pe străzile capitalei.
După ce lui Georgescu i s-a interzis să candideze din cauza legăturilor sale cu Rusia, un alt lider de extremă-dreapta, George Simion, a devenit candidatul principal, semnalând că starea de spirit anti-sistem continuă să influenţeze politica din România.
Apeluri către diaspora
Ciolacu a apelat la membri influenţi ai diasporei româneşti din SUA pentru a pleda pentru România. Sprînceană, care a emigrat în SUA ca student, a fost o alegere riscantă, având în vedere controversa din jurul său. Cu o înclinaţie pentru costume de firmă şi maşini de lux, el a stârnit controverse prin postările sale pe reţelele sociale, care denigrează judecătorii federali și critică lideri internaționali.
Sprînceană a acceptat să ajute autorităţile române să-i convingă pe cei din jurul lui Trump că Georgescu nu este candidatul pro-Trump care a pretins că este. Oficialii români au urmărit să se asigure că aceste detalii ajung la vicepreşedinte, iar Sprînceană a declarat: „Premierul este primul care a decis să deschidă această cale. Sunt onorat să pot ajuta”.
