Impactul majorării impozitelor: o scădere drastică a încrederii în economia românească
Încrederea managerilor de firme și a populației în economia românească a scăzut pentru a patra lună consecutiv, adâncindu-se în teritoriul care semnalizează o potențială recesiune. Toate componentele au înregistrat o deteriorare în iulie, cu un impact semnificativ asupra populației, pe fondul valului inflaționist iminent. Așteptările privind angajările sunt la cel mai redus nivel de după pandemie. Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a scăzut în iulie la 94,7 puncte, de la 96,8 puncte în luna precedentă și 99,1 puncte în mai. În martie, ESI era la 102,3 puncte.
La nivelul UE, ESI a crescut cu 1 punct, ajungând la 95,3 puncte, revenind astfel la nivelul din mai. ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, având o corelare ridicată cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică o creștere economică, în timp ce una sub acest nivel semnalează o contracție.
Media ESI pe trimestrul al doilea pentru România a arătat un nivel de 98,8 puncte, indicând o potențială contracție. Trimestrul al treilea a început la un nivel foarte scăzut, ridicând semne de întrebare privind o posibilă recesiune tehnică, scenariu considerat posibil de economiști, care prevăd o dinamică anemică a PIB-ului, sub 1% pentru acest an.
Consumatorii sunt deprimați
Încrederea consumatorilor a scăzut din nou în iulie, pentru a doua lună la rând, cu -6,3 puncte față de iunie și -15,6 puncte față de mai. Evaluările privind situația trecută și așteptările pentru perioada următoare s-au deteriorat. Intențiile de achiziții majore în următoarele 12 luni sunt la cel mai redus nivel de după martie 2023. Soldul răspunsurilor care indică o deteriorare a situației financiare în următoarele 12 luni este la cel mai mare nivel de după criza din 2010, când au fost majorate taxele și reduse unele salarii în sectorul bugetar.
A crescut semnificativ soldul respondenților care se așteaptă la creșteri de prețuri în următorul an, la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și jumătate. „Încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, atât componentele trecute, cât și cele ale așteptărilor slăbind în această lună, după ce guvernul a anunțat pachetul de consolidare fiscală la începutul lunii iulie, care a inclus creșteri ale cotelor de TVA și ale accizelor începând cu 1 august”, a subliniat un economist. Un nivel atât de scăzut al încrederii consumatorilor a fost observat anterior doar în prima fază a pandemiei și în perioada de explozie a inflației din 2021 și 2022.
În sectorul industrial, indicele a scăzut cu 0,4 puncte, revenind practic la nivelul din mai, pe fondul scăderii comenzilor și a așteptărilor privind producția. Managerii din sectorul serviciilor au raportat o scădere a cererii, iar indicatorul sectorial a scăzut cu 1 punct. În retail, încrederea managerilor a scăzut cu 3,7 puncte, la cel mai redus nivel de la finele primului val al pandemiei COVID, înregistrându-se o comprimare cu peste 15 puncte în ultimele cinci luni.
Sectorul construcțiilor a cunoscut cea mai mică scădere, de 0,3 puncte, pe fondul așteptărilor mai reduse privind angajările, în timp ce comenzile au rămas nemodificate. Indicele privind angajările (Expected Employment Indicator – EEI) a scăzut cu 3,7 puncte, la 100,1 puncte, cel mai redus nivel de după decembrie 2020. Creșterile de prețuri sunt anticipate de toate sectoarele, iar așteptările consumatorilor privind prețurile pentru următoarele 12 luni au atins un nivel record de la începutul sondajului în mai 2001, ca urmare a anunțării creșterilor de taxe.
