România își majorează semnificativ taxa pentru dezafectarea reactoarelor de la Cernavodă și gestionarea deșeurilor radioactive
Guvernul României a decis dublarea taxei pe energia nucleară produsă de centrala de profil de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica (SNN). Această taxă, denumită oficial ″contribuții ale titularilor de autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear″, este destinată finanțării cheltuielilor viitoare pentru dezafectarea reactoarelor și pentru investițiile necesare în facilități de depozitare a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat.
Până în prezent, contribuțiile erau stabilite la 0,6 euro/MWh pentru dezafectare și 1,4 euro/MWh pentru gestionarea deșeurilor radioactive. Anul trecut, Nuclearelectrica a plătit aproape 100 milioane lei, iar în 2023 suma a fost de 101,8 milioane lei.
Conform noilor reglementări, contribuțiile vor fi majorate la 1,2 euro/MWh pentru dezafectare și 2,8 euro/MWh pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, inclusiv pentru cheltuielile Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR). Această decizie vine după actualizarea planului de dezafectare a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, care preconizează o durată de funcționare de 60 de ani datorită retehnologizării, și în contextul avansului proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4.
Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre menționează costuri estimate semnificative pentru dezafectare și gestionarea deșeurilor, inclusiv:
- 231 milioane euro pentru 40 de celule de depozitare definitive de deșeuri radioactive (DFDSMA) sau 277 milioane euro pentru 64 de celule;
- 2,8 miliarde euro pentru un depozit geologic de adâncime;
- 816,5 milioane euro pentru dezafectarea Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă;
- 895 milioane euro pentru dezafectarea Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă;
- 216,81 milioane euro/unitate nuclearoelectrică pentru activități asociate cu dezafectarea.
România se află, de asemenea, în procedură de infringement cu Comisia Europeană de 7 ani, fiind suspectată de nerespectarea Directivei 2011/70/Euratom privind gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Conform Bruxelles-ului, statul român ar fi încălcat obligația de a asigura resurse financiare adecvate pentru implementarea programelor naționale în domeniu.
