Europa la răscruce: Alegerea între America și China
Președintele Donald Trump își propune să demoleze sistemul economic internațional pe care Statele Unite l-au promovat de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar confuzia se leagă de ceea ce ar putea înlocui acest sistem. Comentariile administrației Trump sugerează posibile contururi ale unei noi alianțe economice și de securitate conduse de SUA, iar o întrebare esențială se referă la rolul Europei, conform unei analize din Financial Times.
Secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că „nu este normal ca lumea să aibă pur și simplu o putere unipolară”, considerând că hegemonia americană a luat sfârșit. Această viziune este susținută de Noii Drepti din Washington. Elbridge Colby, recent confirmat ca șef al politicii Pentagonului, a declarat că „tutela Americii a fost ușoară”, dar acele zile s-au încheiat. Într-o lume multipolară care ar urma să înlocuiască ordinea mondială liberală, SUA ar conduce o alianță economică și de securitate, excluzând în același timp China de pe piețele sale.
Participarea la blocul condus de SUA ar implica respectarea unor cerințe, cum ar fi un comerț echilibrat, fiecare membru având responsabilitatea asigurării propriei securități și un angajament comun de a exclude China.
Mexicul și Canada, deja angajate într-o renegociere a acordului comercial nord-american, ar fi membri esențiali alături de SUA. Japonia și India, ca rivali regionali ai Chinei, sunt de asemenea considerați participanți evidenți, cu ministrul indian al comerțului indicând că negocierile cu Washingtonul „merg în direcția cea bună”.
Problema acută a Europei
Întrebarea esențială este: unde se află Europa? În principal, Europa înseamnă Germania. Pentru a aborda dezechilibrele comerciale, Germania ar trebui să renunțe la modelul său economic axat pe exporturi și să stimuleze consumul intern, cumpărând mai mult din SUA și încurajând producătorii să se stabilească acolo. Totuși, economia germană este în recesiune din 2023. Germania ar trebui, de asemenea, să își reconstruiască puterea militară și să facă față amenințării reprezentate de Rusia. Deși există retorică în jurul Ucrainei, Armata germană este mai puțin pregătită decât înaintea invaziei rusești.
Producătorii germani de automobile, în loc să se confrunte cu concurența chineză, s-au opus protecției comerciale din teama de a pierde profiturile pe termen scurt, încurajând firmele chineze să producă în Europa. De exemplu, Mercedes este acum deținut în proporție de 20% de Republica Populară Chineză.
Strategia SUA se bazează pe ideea că aliații săi preferă parteneriatul cu America în locul celui cu China, chiar și în cadrul unui acord revizuit. Cu toate acestea, problema este mai acută în privința Europei. Declinul populației, politicile energetice dăunătoare, criza de legitimitate democratică și lipsa inovației tehnologice afectează valoarea strategică și influența continentului. Voința Europei de a face alegeri dificile și de a rezista atracției pe termen scurt a pieței chineze este îndoielnică.
Vicepreședintele JD Vance a ridicat aceste probleme la Conferința de securitate de la München, subliniind incertitudinea în rândul câștigătorilor Războiului Rece. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că apropierea de China „ar însemna să vă tăiați propriul gât”. Recent, UE a început discuții pentru reducerea barierelor în calea vehiculelor electrice chineze. Dacă SUA va pune Europa la încercare, va rezista? Dacă Europa va răspunde, vor pleca americanii?
