România se confruntă cu măsuri drastice pentru stabilizarea finanțelor publice
Românii vor suporta costuri sociale semnificative pentru stabilizarea finanțelor publice, într-un context politic fragil și cu perspective economice incerte. Guvernul a lansat ”cel mai amplu program de austeritate de la criza financiară încoace”, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB anul trecut. Începând din august, se vor aplica creșteri semnificative de taxe, accize și impozite, se vor face reduceri de cheltuieli, iar tăieri de privilegii sunt promise.
Observatorii se așteaptă ca inflația să crească de la 5,7% în prezent până la 8% în cursul acestui an. De asemenea, se preconizează că, până în 2026, nici pensiile, nici ajutoarele sociale, nici salariile din sectorul public nu vor crește, pentru a controla cheltuielile publice. Eforturile guvernului ar urma să atragă venituri suplimentare suficiente pentru a acoperi aproape jumătate din necesarul de consolidare bugetară, cu scopul de a reduce deficitul din acest an la 8%.
Cu toate acestea, măsurile de austeritate sunt așteptate să afecteze negativ cetățenii și să tempereze creșterea economică deja slabă a anului. Economiștii anticipează o creștere a inflației și, posibil, a șomajului, precum și o stagnare a dobânzilor.
Tensiuni în coaliția guvernamentală
În contextul protestelor masive împotriva pachetului de austeritate și al unei moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva premierului Ilie Bolojan, acesta se află într-o situație complicată, conducând o coaliție formată din patru partide. În interiorul acestei coaliții, deja se conturează tendințe de distanțare față de politica de austeritate, ceea ce ar putea submina agenda ambițioasă a guvernului. Agenția de rating S&P a avertizat asupra acestor provocări, menționând că deși laudă măsurile fiscale, menține ratingurile la BBB-, cu perspectiva negativă.
În plus, vicepremierul Dragoș Anastasiu a fost nevoit să-și dea demisia după ce a fost acuzat de mită, ceea ce adaugă presiuni suplimentare asupra guvernului.
Perspectiva economică
Pe termen scurt, se așteaptă o creștere a inflației și stagnarea economiei, cu un posibil efect pozitiv doar prin reducerea deficitului de cont curent. Datoria publică va crește în 2025, iar Banca Națională nu va reduce dobânda-cheie de 6,5%, menținând condițiile stricte de creditare. Totuși, investitorii străini continuă să împrumute statul român, atrași de randamentele obligațiunilor, mai ridicate comparativ cu cele din Germania.
