Iliescu, în ultimul său dialog: „Niciodată nu m-a deranjat să observ oameni de stânga având buzunarele pline”
Ion Iliescu, fostul președinte al României de după Revoluția din 1989, a declarat în ultimul său interviu că „nu a suferit niciodată să vadă oameni de stânga cu buzunarele pline”, răspunzând astfel unei întrebări despre sintagma „sărac și cinstit”. Această afirmație a fost făcută cu câteva zile înainte de spitalizarea sa, survenită în luna iunie, în urma căreia a decedat la vârsta de 95 de ani.
Iliescu a subliniat că a fi bogat nu este incompatibil cu a fi cinstit, dar a precizat că a fi de stânga implică un mod de viață și responsabilitate față de clasele defavorizate. „Sărac și cinstit” a fost, conform lui Iliescu, un antidot pentru ca stânga să nu devină cinică sau necredibilă. El a afirmat că preferă să moară sărac și cinstit decât să se îmbogățească pe căi necinstite.
Opinie despre „modelul suedez”
Fostul președinte a discutat și despre „modelul suedez”, pe care l-a considerat o „economie socială de piață mixtă” și o „paradigmă europeană ideală” pentru protecția socială. Iliescu a explicat că, deși modelul suedez avea sens într-o perioadă de tranziție, el nu ar dori să fie implementat în România în prezent, deoarece a devenit prea progresist.
„Tranziția trebuia construită pe două planuri: politic și economic. Prin modelul suedez, eu nu am vrut o societate post-ceaușistă, ci una care să calculeze prudent calea către democrație”, a afirmat el. Iliescu a subliniat că România are nevoie de un stat care să se concentreze pe asistența financiară și să promoveze un capitalism nordic, în care industriile să își păstreze rolul, dar comerțul și antreprenoriatul să fie libere.
El a avertizat că România se confruntă cu o narațiune de stat rămas în urmă, unde cheltuielile sociale sunt văzute ca fonduri risipite. Iliescu a criticat abordările unilaterale în discursurile despre reforma fiscală, care se concentrează pe austeritate în loc de gândirea inovativă. „Prea mult neoliberalism peste un model social de stânga face să fim rătăciți”, a conchis fostul președinte, subliniind importanța educației, inovării și cercetării ca modele europene puternice la care România ar trebui să aspire.
