Marea Barieră de Corali înfruntă cel mai sever declin din întreaga sa existență
Anumite părți ale Marii Bariere de Corali au suferit cea mai mare declinare anuală a acoperirii cu corali de când au început înregistrările, acum aproape 40 de ani, conform unui nou raport al Institutului Australian de Științe Marine (AIMS). Ramurile nordice și sudice ale vastului recif australian au experimentat cea mai extinsă albire a coralilor, conform datelor furnizate de AIMS.
Recifele au fost afectate în ultimele luni de cicloane tropicale și de invazia stelelor de mare coroană de spini care se hrănesc cu corali, dar stresul termic cauzat de schimbările climatice este considerat cauza principală. AIMS avertizează că habitatul ar putea atinge un punct critic în care coralii nu se vor mai putea reface suficient de repede între evenimentele catastrofale, confruntându-se astfel cu un viitor „instabil”.
Institutul a studiat starea de sănătate a 124 de recife de corali între august 2024 și mai 2025, continuând cercetările din 1986. Marea Barieră de Corali, adesea numită cea mai mare structură vie din lume, se întinde pe 2.300 km și adăpostește o biodiversitate uimitoare. Albirea coralilor transformă în alb vaste zone care erau odată pline de viață.
Al doilea cel mai mare recif din Australia, Ningaloo, a suferit, de asemenea, albire repetată, iar anul acesta, pentru prima dată în istorie, ambele recife majore s-au albăstrit simultan. Coralul, supranumit „arhitectul mării”, este vital pentru planetă, construind structuri vaste care adăpostesc aproximativ 25% din toate speciile marine.
Albirea are loc atunci când coralii sunt supuși stresului și devin albi din cauza temperaturii prea ridicate a apei. Coralii stresați riscă să moară dacă sunt expuși la temperaturi cu 1°C peste limita lor termică timp de două luni. La 2°C mai cald, pot supraviețui aproximativ o lună. Apele tropicale neobișnuit de calde au declanșat albirea pe scară largă a coralilor din Marea Barieră de Corali în 2024 și în primele luni ale anului 2025, acesta fiind al șaselea eveniment de acest fel din 2016.
Reciful a suferit un stres termic fără precedent, provocând cea mai extinsă și severă albire înregistrată până în prezent. Orice recuperare ar putea dura ani de zile și depinde de reproducerea viitoare a coralilor și de perturbări minime ale mediului. Cele mai afectate specii de corali au fost Acropora, care sunt sensibile la stresul termic și constituie hrana preferată a stelelor de mare coroană de spini.
Dr. Mike Emslie, cercetător principal la AIMS, a subliniat importanța conservarii Mării Bariere de Corali, afirmând că merită să luptăm pentru aceasta, având în vedere capacitatea sa inerentă de recuperare. Programul guvernului australian de eradicare a stelelor de mare coroană de spini a avut un oarecare succes, ucigând peste 50.000 de stele prin injectarea de oțet sau bilă de bou.
Conform raportului AIMS, în 2025 nu s-au înregistrat focare severe de stele de mare coroană de spini în recifele din centrul Marii Bariere de Corali. Aceste creaturi, native din Marea Barieră de Corali, sunt capabile să consume cantități uriașe de corali. Însă, numărul lor a crescut semnificativ începând cu anii 1960, din cauza scurgerii nutrienților proveniți din agricultura terestră.
Richard Leck, de la WWF, a declarat că raportul arată că reciful este un ecosistem supus unui stres incredibil și a exprimat îngrijorare cu privire la viitorul recifului dacă nu se iau măsuri climatice ambițioase și rapide. Marea Barieră de Corali, inclusă în patrimoniul mondial de peste 40 de ani, este considerată „în pericol” din cauza încălzirii mărilor și a poluării.
