Conexiunea dintre oameni și natură s-a diminuat cu 60% în ultimele două secole
Conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60% din anul 1800 până în prezent, un fenomen care reflectă dispariția din cărți a unor cuvinte precum „râu”, „mușchi” sau „floare”, conform unui studiu publicat în revista Earth. Această cercetare subliniază nevoia urgentă de politici și schimbări sociale majore pentru a inversa tendința, avertizând că generațiile viitoare ar putea suferi o „extincție a experienței” în lumea naturală.
Studiul, realizat de Miles Richardson, profesor de „conectare cu natura” la Universitatea din Derby, analizează pierderea naturii din viețile oamenilor în ultimii 220 de ani, bazându-se pe datele privind urbanizarea, dispariția faunei sălbatice și, mai ales, pe faptul că părinții nu mai transmit copiilor obiceiul de a interacționa cu natura. Richardson a constatat și o scădere semnificativă a utilizării cuvintelor legate de natură în cărți între 1800 și 2020, cu un vârf al declinului înregistrat în 1990, de 60,6%.
Modelarea computerizată sugerează o continuare a „extincției experienței”, în care generațiile viitoare vor continua să piardă contactul cu natura din cauza urbanizării crescânde și a lipsei de „orientare” din partea părinților. Alte studii demonstrează că legătura părinților cu natura este cel mai puternic predictor al apropierei unui copil față de mediul natural.
Importanța conectării cu natura
„Conectarea cu natura este acum recunoscută drept o cauză de bază a crizei de mediu”, afirmă Richardson, subliniind importanța acesteia pentru sănătatea mintală a individului. „Avem nevoie de schimbări transformaționale dacă vrem să îmbunătățim relația societății cu natura”, adaugă el.
Profesorul a fost surprins de amploarea transformărilor necesare pentru a inversa pierderea conexiunii cu natura. De exemplu, o creștere cu 30% a suprafețelor verzi biodiversificate dintr-un oraș poate părea un progres, dar studiul sugerează că ar putea fi nevoie ca un oraș să devină de 10 ori mai verde pentru a inversa declinul.
Măsuri pentru a readuce interesul pentru natură
Cercetarea arată că măsurile care vizează creșterea implicării publicului în natura nu sunt eficiente pe termen lung. Richardson sugerează că cele mai eficiente măsuri sunt cele care promovează conștientizarea și implicarea față de natură încă din copilărie. „Colaborarea cu familiile și părinții pentru a implica copiii în natură, cu accent pe transmiterea intergenerațională, este esențială. Se vorbește deja mult despre conectarea copiilor cu natura, dar eu prefer să spun: nu-i deconectați”, spune el.
Richardson observă că, deși copiii sunt la fel de fascinați de natură ca în 1800, este esențial să păstrăm această fascinație pe parcursul copilăriei și școlarizării, însoțită de înverzirea urbană.
Semne de speranță pentru o schimbare culturală
Există semne de speranță pentru o schimbare culturală, Richardson notând o creștere a utilizării cuvintelor legate de natură în cărți, declinul scăzând de la 60,6% între 1800 și 1990 la 52,4% în prezent. „Este o conștientizare ecologică reală? Nu știu”, concluzionează el, menționând și interesul tot mai mare pentru spiritualitate, care ar putea sugera o reconectare cu natura.
