Putin ignoră dialogurile europenilor cu Donald Trump, conform Ministerului de Externe rus
Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, vor aborda vineri la întâlnirea lor în Alaska „toate chestiunile acumulate” în relaţiile bilaterale ruso-americane, conform Ministerului rus de Externe. Acesta consideră „nesemnificative” consultările pe care un grup de lideri europeni le vor avea prin videoconferinţă cu Trump pentru a-l determina pe acesta să apere interesele Ucrainei la summitul cu Putin.
Alexei Fadeiev, un responsabil din Ministerul rus de Externe, a declarat: „Considerăm acţiunile cerute de europeni drept acţiuni politice şi practic nesemnificative. La nivel verbal, europenii susţin eforturile diplomatice ale Washingtonului şi Moscovei pentru soluţionarea crizei ucrainene, dar în realitate Uniunea Europeană le sabotează.”
Fadeiev a subliniat că summitul Putin-Trump trebuie să le permită liderilor să se concentreze pe abordarea problemelor acumulate, inclusiv criza ucraineană și obstacolele în dialogul bilateral. Rusia nu şi-a schimbat poziţia de principiu asupra soluţionării conflictului ucrainean, menținând cererile formulate de Putin anul trecut, inclusiv neutralitatea Ucrainei și un statut de ţară liberă de arme nucleare.
Reprezentantul MAE rus a menționat că Moscova nu a primit un răspuns oficial din partea Kievului referitor la o propunere de creare a trei grupuri de lucru (politic, militar şi umanitar) pentru impulsionarea negocierilor de pace. În același timp, liderii europeni își intensifică contactele în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie de poziţiile europene pe preşedintele american Donald Trump.
Cancelarul german Friedrich Merz a organizat o videoconferinţă la care vor participa şefi de stat sau de guvern din Franţa, Regatul Unit, Italia, Polonia și Finlanda, precum și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aceştia vor participa apoi la o videoconferinţă cu Donald Trump.
Rusia a cerut Ucrainei să cedeze oficial cele patru regiuni controlate parţial de armata rusă (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) și peninsula Crimeea, să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO şi să-şi diminueze capacităţile militare. Aceste condiții au fost descrise de Ucraina ca fiind inacceptabile, cerând retragerea trupelor ruse și garanții de securitate occidentale, inclusiv livrări de arme și desfășurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean.
Înaintea reuniunii prin videoconferinţă organizate miercuri, statele Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, au emis o declaraţie prin care au solicitat ca orice negocieri „semnificative” privind Ucraina să se desfăşoare numai după ce Rusia va accepta o „încetare a focului sau o diminuare a ostilităţilor.” De asemenea, se subliniază că frontierele „nu pot fi schimbate prin forţă”, în contextul în care Trump a sugerat ideea unui schimb de teritorii pentru un acord de pace ruso-ucrainean.
