„Bastionul Balticului: Strategiile Lituaniei pentru întărirea frontierelor în fața amenințărilor rusești – mine, structuri temporare și „dinti de dragon”
Lituania a anunțat un plan ambițios pentru a construi o fâșie de apărare de 48 de kilometri adâncime de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus. Acesta include câmpuri minate și poduri pregătite pentru demolare în caz de invazie. Alături de Polonia, cele trei state baltice își fortifică frontierele pentru a descuraja Kremlinul de la un atac, adăugând obstacole și redute inspirate de tehnicile utilizate de ucraineni în respingerea atacurilor rusești.
Când va fi completă, „linia de apărare baltică” se va extinde pe o lungă parte din perimetrul terestru al Estoniei, Letoniei și Lituaniei, de la exclava rusească Kaliningrad, în vest, până la gura de vărsare a râului Narva, în est. Criticii pot compara acest proiect cu nefericita Linie Maginot, dar comandanții locali și analiștii militari consideră această analogie nepotrivită. Scopul nu este de a crea o barieră fizică unică, ci de a încetini un atac terestru și de a „canaliza” forțele inamice în zone mai ușor de apărat.
Proiectul a fost anunțat în ianuarie anul trecut, iar lucrările la primele șanțuri, buncăre și diguri au început câteva luni mai târziu. Lituania a început să creeze 27 de „parcuri inginerești” cu materiale pentru contramobilitate, inclusiv sârmă ghimpată, blocaje rutiere din beton și bariere antitanc cunoscute sub numele de „arici” și „dinți de dragon”, care sunt piramide din beton.
Ministerul Apărării din Lituania a schițat o serie de fortificații stratificate ce se vor extinde în interiorul țării pentru a proteja Vilnius, capitala, aflată la 32 de kilometri de granița cu Belarus. Aceste fortificații vor lua forma a trei „eșaloane”. Primul eșalon, adânc de aproximativ cinci kilometri, va include un șanț antitanc lângă gardul de frontieră, urmat de un terasament, fâșii de dinți de dragon și câmpuri minate, precum și două niveluri de puncte de întărire pentru apărarea infanteriei.
Dovile Sakaliene, ministrul Apărării, a indicat că există planuri de a include mine antipersonal, având în vedere că Lituania și alte state membre NATO de pe flancul estic s-au retras din convenția de la Ottawa, care interzice aceste arme. Eșaloanele al doilea și al treilea vor include poduri pregătite pentru demolare și linii suplimentare de poziții de infanterie. Există, de asemenea, un plan de a doborî copaci de-a lungul drumurilor pentru a facilita distrugerea vehiculelor blindate rusești în caz de invazie.
Lituania a plasat recent o comandă de mine antitanc în valoare de 10 milioane de euro, pe lângă achizițiile anterioare de 85.000 de mine pentru un total de 50 de milioane de euro. De asemenea, a reaprovizionat stocul de obuze de artilerie de 155 mm, a comandat 44 de tancuri de luptă Leopard 2A8 din Germania și a primit rachete antitanc Spike LR2 din Israel, în valoare de 6 milioane de euro.
Recent, ministrul Sakaliene a sugerat că ar putea solicita misiunii internaționale de poliție aeriană a NATO să distrugă dronele care invadează spațiul aerian al Lituaniei din Belarus, după ce au avut loc cel puțin două astfel de incidente în ultimele săptămâni. Lituania poate desfășura aproximativ 23.000 de soldați profesioniști și are în rezervă încă 104.000 de oameni. Bugetul de apărare a crescut la 5,5% din PIB-ul național, unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO.
Germania, de asemenea, își modernizează grupul de luptă multinațional NATO staționat la Rukla, la aproximativ 65 de kilometri nord-vest de Vilnius, la o brigadă blindată completă de 5.000 de oameni. Exercițiile militare desfășurate anul trecut au arătat că aceste forțe ar putea avea dificultăți în a face față unei invazii rusești la scară largă până când restul NATO ar putea oferi întăriri semnificative, în special dacă Rusia ar cuceri breșa Suwalki, care este singurul pod terestru al alianței către statele baltice.
Acest lucru subliniază importanța de a încetini și „modela” orice ofensivă rusească prin linia defensivă, având un impact decisiv asupra câștigării de timp. Polonia și statele baltice solicită, de asemenea, finanțare din partea Uniunii Europene pentru aceste proiecte, argumentând că acestea vor contribui la protejarea întregului bloc comunitar.