BNR: Perspective economice rezervate pentru 2025-2026
Majorarea impozitelor și accizelor de la 1 august, împreună cu creșterea rapidă a facturilor la energie, au determinat Banca Națională a României (BNR) să revizuiască în mod semnificativ prognoza de inflație, anticipând acum o rată ce va depăși 9% pe an. Creșterea economică este așteptată să rămână modestă în acest an și în următorul, după ce în anul precedent economia a crescut cu doar 0,8%.
„Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al inflației ridicate, care afectează venitul disponibil real al populației. Aceasta se va întâmpla pe fondul redresării treptate a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU”, a declarat BNR.
Dinamica anuală a PIB a fost de doar 0,3% în trimestrul al doilea, conform datelor semnal. O încetinire a consumului populației este deja evidentă în datele privind dinamica PIB din primul trimestru, iar BNR estimează că aceasta va continua în 2025-2026. Investițiile vor avea principala contribuție la avansul PIB, „în condițiile unor evoluții anuale totuși neuniforme, reflectând efectele atragerii și utilizării unui volum substanțial de fonduri europene, dar și implicațiile procesului de consolidare bugetară, precum și ale evoluțiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale”.
Corecția bugetară va conduce totuși la o reducere a deficitului extern, conform BNR. De anul viitor, exportul net va avea un impact expansionist, datorită diminuării diferenței dintre creșterea economică a țărilor cu care România face comerț și cererea internă. După ce a atins 8,4% din PIB în 2024, deficitul de cont curent este așteptat să scadă în acest an și în următorul, însă va rămâne la un nivel ridicat, constituind o „vulnerabilitate majoră”.
„În aceste condiții, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște o corecție descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunțată în 2026, dar se va menține mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice”, subliniază membrii Consiliului.
BNR a semnalat că ar putea urma alte măsuri fiscal-bugetare, pe care le consideră incertitudini. „În același timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă, în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, menționează BNR.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 7% în acest an, țintă ce cel mai probabil nu va fi atinsă, și la 6,4% din PIB în 2026. Guvernul a anunțat că va adopta până la finele lunii noi măsuri de corecție bugetară, denumite „pachet doi”. Indicatorii financiari s-au normalizat după adoptarea primului „pachet” de măsuri de corecție bugetară, conform BNR, care include dobânzile interbancare, randamentele la titlurile de stat și cursul de schimb.
„Din această perspectivă, membrii Consiliului au reiterat implicațiile favorabile și importanța implementării consecvente a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie 2025, de natură să conducă, alături de alte măsuri viitoare, la o corecție consistentă și sincronizată a deficitelor gemene”, potrivit minutei.
BNR consideră că presiunile inflaționiste dinspre salarii s-au menținut ridicate, având în vedere dinamica acestora de două cifre. Totuși, se așteaptă o detensionare în piața muncii în perioada următoare. Banca anticipează că presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat vor crește, pe fondul inflației mai ridicate și al decalajelor de forță de muncă din unele sectoare. Măsurile fiscale sunt așteptate să frâneze consumul și investițiile firmelor, iar din anul viitor va crește și impozitul pe dividende.
„În contrapondere, sunt însă așteptate efecte favorabile din pachetul de consolidare bugetară implementat începând cu luna august 2025, inclusiv componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, precum și măsurile fiscal-bugetare probabil adoptate în viitor, care vor afecta cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională, cu implicații și pe piața muncii”, concluzionează BNR.
