Descoperiri fascinante: Cum reușesc centenarii să-și păstreze sănătatea și să evite afecțiunile severe?
Oamenii trăiesc mai mult în zilele noastre, dar doar câțiva ajung la 100 de ani. Motivul pentru care doar câțiva devin centenari rămâne un mister pentru oamenii de știință. O cercetare recentă a identificat un factor care ar putea explica longevitatea acestor persoane. Studiul a arătat că centenarii par să aibă capacitatea de a evita bolile severe.
Centenarii sunt de mare interes pentru oamenii de știință, deoarece ei ar putea oferi indicii despre cum putem trăi mai mult și mai sănătos. Cercetătorii s-au întrebat dacă longevitatea centenarilor se datorează faptului că amână apariția bolilor grave sau dacă reușesc să evite complet anumite afecțiuni. O echipă condusă de Karin Modig, profesor de epidemiologie la Karolinska Institutet, a încercat să răspundă la aceste întrebări prin două studii recente.
Primul studiu a inclus 170.787 de persoane născute între 1912 și 1922 în comitatul Stockholm, Suedia. Participanții au fost urmăriți timp de 40 de ani, fie de la vârsta de 60 de ani până la moarte, fie până la vârsta de 100 de ani. Cercetătorii au evaluat riscurile de accident vascular cerebral, atac de cord, fractură de șold și diverse tipuri de cancer și au comparat centenarii cu cei care au avut o viață mai scurtă. Rezultatele au arătat că centenarii au avut rate mai mici de îmbolnăvire pe parcursul vieții. De exemplu, la vârsta de 85 de ani, doar 4% dintre centenari au suferit un accident vascular cerebral, față de aproximativ 10% dintre cei care au trăit între 90 și 99 de ani.
La vârsta de 100 de ani, 12,5% dintre centenari au suferit un atac de cord, comparativ cu puțin peste 24% în rândul persoanelor care au trăit între 80 și 89 de ani. Aceste statistici sugerează că centenarii nu doar că amână bolile, ci în multe cazuri le evită complet.
Un limitare a acestui studiu este faptul că s-a concentrat pe diagnosticarea bolilor majore. Așadar, a fost realizat un al doilea studiu care a inclus 40 de afecțiuni medicale, variind de la ușoare la severe, precum hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, diabetul și atacurile de cord. Studiul a analizat 274.108 participanți născuți între 1920 și 1922, urmăriți timp de aproximativ 30 de ani. Din aceștia, 4.330 au devenit centenari, reprezentând doar 1,5% dintre participanți.
De asemenea, și acest studiu a confirmat concluziile anterioare: centenarii au dezvoltat mai puține boli și au avut o rată mai lentă de acumulare a acestora pe parcursul vieții. Centenarii erau mai predispuși să aibă afecțiuni limitate la un singur sistem de organe, ceea ce este un semn de sănătate și reziliență. De exemplu, la vârsta de 80 de ani, aproximativ 8% dintre centenari erau diagnosticați cu boli cardiovasculare, comparativ cu peste 15% dintre cei care au murit la vârsta de 85 de ani.
Centenarii au demonstrat, de asemenea, o rezistență mai mare la afecțiunile neuropsihiatrice, cum ar fi depresia și demența. Deși majoritatea centenarilor au dezvoltat în cele din urmă multiple afecțiuni, acest lucru s-a întâmplat mult mai târziu comparativ cu non-centenarii, în medie în jurul vârstei de 89 de ani. Acest lucru se datorează faptului că au avut mai puține boli și o rată mai lentă de acumulare a acestora.
Descoperirea că centenarii reușesc să amâne și, în unele cazuri, să evite bolile, în ciuda longevității lor, este atât interesantă, cât și încurajatoare. Aceasta sugerează că este posibil să îmbătrânești mai lent și contestă ideea că o viață mai lungă vine inevitabil cu mai multe boli. Concluziile sugerează că longevitatea excepțională reflectă un model distinct de îmbătrânire, iar factorii care contribuie la aceasta, fie că sunt genetici, de stil de viață sau de mediu, rămân de investigat. Înțelegerea mecanismelor care stau la baza îmbătrânirii sănătoase la centenari poate oferi informații valoroase pentru promovarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase pentru toți.
