România riscă ratingul junk fără o reformă fiscală
România are nevoie de o reformă fiscală urgentă pentru a evita obținerea ratingului junk, conform unei analize realizate de Erste, una dintre cele mai mari bănci din Europa. Ratingul „junk” indică faptul că țara nu mai este considerată o destinație sigură pentru investitori.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că modificarea regimului fiscal este inevitabilă, întrucât simpla reducere a cheltuielilor bugetare nu este suficientă pentru a diminua deficitul, care ar putea ajunge la 8% din PIB în acest an. Aceasta reprezintă o distanță semnificativă față de obiectivul de reducere a deficitului bugetar stabilit pentru 2025.
Analiza băncii subliniază că România trebuie să implementeze măsuri imediate pentru a reduce cheltuielile și a aduce deficitul bugetar la o țintă ambițioasă de 7% din PIB, având în vedere cheltuielile publice semnificative, din care 90% sunt destinate pensiilor și salariilor.
Anul trecut, România a înregistrat un deficit de 8,7% din PIB, cel mai mare din regiune. Dăianu a menționat că, potrivit unor măsurători mai precise, deficitul real a depășit 9% din PIB, fiind un nivel extrem de ridicat care impune o regândire a strategiei de control al cheltuielilor pe o perioadă extinsă.
Impactul deficitelor anuale asupra percepției economiei este semnificativ, vulnerabilitățile existente putând afecta grav stabilitatea economică. Dăianu a subliniat că, în ciuda creșterii economice, România se confruntă cu riscuri interne și externe majore care ar putea avea efecte negative asupra economiei.
Președintele Consiliului Fiscal a reiterat necesitatea de a controla cheltuielile statului, subliniind însă că acest lucru nu este suficient. Cheltuielile rigide, cum ar fi salariile și pensiile, constituie o parte semnificativă a deficitului, iar simpla eliminare a unor ministere sau reducerea posturilor nu va rezolva problema deficitului bugetar într-o măsură semnificativă.
Dăianu a indicat că veniturile fiscale din România sunt foarte scăzute, în timp ce nevoile bugetare sunt mari, inclusiv în contextul creșterii cheltuielilor de apărare. Fără modificări în regimul fiscal, este puțin probabil ca deficitul să se apropie de 7% din PIB în acest an, existând riscul real de a ajunge aproape de 8% din PIB.
