Atacuri asupra migranților din România: O nouă strategie electorală?
În România, ideea că migranții le fură locurile de muncă românilor sau îi înlocuiesc complet se propagă tot mai mult, în contextul în care țara are cei mai mulți oameni plecați peste hotare din Europa. Politicienii partidelor extremiste îndeamnă la renegarea muncitorilor străini, iar violențele au început să apară atât pe străzi, cât și la locurile de muncă. Această „problemă” a migranților devine o nouă temă de campanie, într-o societate tensionată după anularea alegerilor. Recent, un cetățean străin care făcea livrări cu bicicleta a fost lovit pe o stradă din București de un tânăr care i-a cerut să se întoarcă în țara lui, numindu-l „invadator”. De asemenea, la o fabrică de mobilă din Baia Mare, muncitorii români și cei din Nepal s-au bătut în unitatea de producție.
Val de acțiuni anti-migranți
Formațiunile extremiste din România au avut numeroase poziții împotriva migranților. Deputatul AUR Dan Tănasă a îndemnat recent oamenii să refuze comenzile livrate de străini și a declarat în Parlament că nu vrea să vadă „picior de azilant și de refugiat în România”. Liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj pe Facebook, întrebând dacă ar trebui expulzați cetățenii pakistanezi care au capturat lebede pe râul Argeș. De asemenea, Diana Șoșoacă a discutat despre „înlocuirea planificată a poporului român”, afirmând că amestecarea semințiilor cu culturi diferite duce inevitabil la conflict.
De ce aduc angajatorii muncitori străini?
Adriana Iftime, vicepreședintă a Patronatului Societăților din Construcții, a explicat că în România există o criză acută a forței de muncă, în special în domeniul construcțiilor, de peste 10 ani. În ultimii trei ani, țara a primit aproximativ 26.000-27.000 de muncitori străini, majoritatea asiatici, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă. Iftime a dezmințit informațiile potrivit cărora muncitorii străini ar primi salarii mai mari decât românii, subliniind că aceștia sunt tratați conform legilor românești.
Migranții, folosiți în campanie de politicieni
Răzvan Petri, fondator al „Politica la Minut”, consideră că partidele extremiste folosesc tema migranților pentru a câștiga capital de imagine. Acesta a avertizat că migrația va deveni o nouă temă de campanie pentru partidele extremiste, care caută un nou inamic fals. Petri a subliniat că naționaliștii români protejează diaspora românească, dar nu oferă aceleași drepturi și protecție imigranților din România.
Ce fac specialiștii în combaterea discriminării?
Cătălin Raiu, membru în colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a explicat că anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut a dus la un val de extremism în societate. Raiu a menționat că incitarea la ură pe social media este aproape de necontrolat, iar instituțiile statului nu pot monitoriza tot ce se întâmplă. El a subliniat necesitatea unei legislații care să definească incitarea la ură ca o agresiune împotriva demnității umane și a solicitat o mai bună finanțare pentru instituțiile care se ocupă cu drepturile omului.
Când a început România să importe muncitori din Asia
Anul 2022 a marcat un „boom” al aducerii de angajați străini pe piața forței de muncă din România. Cotele de muncitori străini s-au dublat față de anul anterior și au crescut de 10 ori comparativ cu perioada 2017-2018. Numărul muncitorilor străini admiși pe piața muncii a fost următorul:
- 2018: 8.000
- 2019: 30.000
- 2020: 30.000
- 2021: 50.000
- 2022: 100.000
Până în prezent, cotele s-au păstrat la nivelul anului 2022, cu 100.000 de lucrători străini așteptați să fie admiși pentru a acoperi deficitul de forță de muncă în domenii precum construcții, transporturi, restaurante și hoteluri.
