Cum ajung muncitorii străini în România: „Ne străduim să ne câștigăm existența. Nu suntem invadatori!”
Shekhar Chandra Shrestha, coordonator național pentru integrare și management pentru aproximativ 1000 de angajați non-UE din România, a declarat că țara noastră a fost considerată până acum cea mai sigură pentru muncitorii străini. Shrestha a subliniat că nu au existat cazuri de muncitori străini atacați exclusiv din cauza naționalității lor, exprimându-și surprinderea față de incidentul recent în care un livrator bengalez a fost agresat. „Cred că România este cea mai sigură țară pentru lucrătorii străini. Dar dacă astfel de situații devin frecvente, nu ne vom mai simți în siguranță”, a afirmat el.
Shrestha a explicat că muncitorii extracomunitari care vin în România sunt oameni simpli, din familii cu venituri mici, care își doresc să câștige bani pentru a-și susține familiile. „Obiectivul nostru principal este să venim aici, să muncim din greu și să câștigăm niște bani. Nu avem nicio altă intenție, nu suntem invadatori. Ne concentrăm pur și simplu pe muncă”, a adăugat Shrestha.
Melania Pop, manager partener la o agenție de recrutare de forță de muncă din Asia, a informat că în România activează peste 140.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, numărul acestora crescând constant. „Primim lunar cereri de aproximativ 1.000 de angajați în industrii precum producție, HoReCa și curierat. Până acum, nu am întâmpinat probleme legate de instigare sau neadaptare culturală”, a declarat ea.
Pop a subliniat că muncitorii non-UE au aceleași drepturi și beneficii ca și cetățenii români, fără vreo protecție specială. „Din contră, România este o țară primitoare. Noi, ca popor latin, îi susținem pe acești oameni și îi ajutăm să se integreze”, a explicat ea.
Înainte de sosirea în România, muncitorii beneficiază de o sesiune de inducție în care le sunt prezentate drepturile și obligațiile, precum și legislația pe care trebuie să o respecte. Pop a adăugat că acești muncitori sunt încurajați să apeleze la calea legală în caz de agresiune sau nerespectarea drepturilor lor.
Referitor la incidentul agresiunii, Shrestha a menționat că ar fi reacționat la fel ca livratorul, cerând ajutorul poliției și evitând confruntarea cu agresorul. „Este cea mai bună modalitate de a ne proteja și de a nu-i oferi agresorului combustibil pentru a-și amplifica ura”, a concluzionat el.
