Tensiuni în Coaliție din cauza reducerilor administrative
Reforma administrației locale generează tensiuni în coaliția de guvernare. Partidele nu reușesc să se pună de acord asupra tăierilor de posturi și concedierilor. PSD propune o reducere a aparatului bugetar cu 25%, dar premierul Ilie Bolojan consideră că acest procent este insuficient pentru a realiza o reformă reală, solicitând o tăiere de 45% din posturi.
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău din partea PSD, și deputatul USR Radu Mihaiu au discutat despre aceste măsuri, evidențiind complexitatea problemei. Toma susține că nu s-a început un proces de reformă natural, având în vedere că actualul sistem funcționează pe baza unei reforme din 1968. El propune regândirea întregului sistem administrativ, menționând că, conform unei simulări efectuate la Asociația Municipiilor din România, după o reducere de 45%, 41% dintre municipiile din România, cele mai mari orașe, ar putea să angajeze în continuare personal.
Deputatul Radu Mihaiu a explicat că discuțiile din coaliție au fost tensionate, PSD cerând amânarea măsurilor, dorind ca Ministerul Dezvoltării să vină cu o schemă concretă. Mihaiu a subliniat că, în opinia sa, primarii ar putea realiza reorganizări după ce se ajunge la un procent de reducere acceptabil.
„25% nu înseamnă o reformă reală”, a declarat Mihaiu, evidențiind că o reducere de 25% nu ar genera economii semnificative în administrația publică locală. El a adăugat că aproape 59% din municipiile din România ar trebui să concedieze angajați, iar 48% ar trebui să angajeze, având în vedere structura actuală a posturilor.
Premierul Ilie Bolojan și Partidul Național Liberal (PNL) refuză să considere reforma o simplă formalitate. Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a afirmat că cinci din cele șase pachete de reformă vor fi adoptate în curând, dar a subliniat că reducerea efectivă a posturilor este de aproximativ 10%. Ciucu a explicat că, la nivel național, există un total de 180.000 de posturi, iar actualul număr de posturi ocupate este de 127.500, reprezentând 68% din plafonul maxim stabilit.
Concluzia lui Ciucu este că o reducere de 40% din plafonul maxim legal ar permite o restructurare semnificativă a personalului și ar asigura fonduri pentru investiții. El a menționat că, dacă nu se va accepta o reducere a posturilor ocupate de circa 10%, plafonul maxim ar trebui să fie diminuat cu 40% pentru a avea un impact semnificativ.
În concluzie, tensiunile din coaliție continuă să persiste în privința reformei administrației publice locale, iar Guvernul urmează să își angajeze răspunderea în Parlament pentru cinci proiecte, cu excepția celui privind reforma administrației publice locale, care a fost amânat din cauza divergențelor.