Întreprinderile româneşti contestă continuarea impozitului minim pe venit
Organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), considerând că acesta „descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează investiţiile româneşti şi străine”. Douăsprezece organizaţii semnatare ale unui document comun subliniază că România are nevoie de „politici fiscale coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile private şi productivitatea” și de „reforme care să elimine risipa şi cauzele pentru dezechilibrele actuale”. Mediul de afaceri consideră că eliminarea IMCA este „o măsură vitală pentru inversarea tendinţei de stagnare economică”.
Într-un context economic global marcat de încetinire şi un context bugetar dificil, organizaţiile afirmă că România are nevoie de politici fiscale care să stimuleze investiţiile private. Ele avertizează că inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări frecvente de poziţie, transmite semnale contradictorii investitorilor și creşte percepţia de risc asupra economiei româneşti.
Documentul menţionează că România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030, iar acest obiectiv nu poate fi atins doar prin creşteri de taxe, ci necesită măsuri complementare, precum reducerea cheltuielilor statului şi creşterea gradului de colectare. Organizaţiile avertizează că impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni în piaţă, afectând sectoare esenţiale și contribuind la lipsa de performanţă a României în atragerea de noi investitori, comparativ cu pieţele din regiune.
De asemenea, semnatarii documentului subliniază că menţinerea IMCA, deşi introdusă ca „măsură temporară”, ridică semne de întrebare în privinţa colectării veniturilor. Potrivit datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 miliarde lei din cele 6 miliarde lei estimate, iar acest lucru ar putea duce la volume viitoare și mai reduse, pe fondul încetinirii activităţii economice.
Organizaţiile consideră că IMCA „contravine bunelor practici şi standardelor internaţionale de guvernanţă fiscală”, având în vedere că „impozitarea urmăreşte, în principal, profitul şi substanţa economică, nu cifra de afaceri”. Ele subliniază că sectorul privat îşi doreşte să fie un partener de încredere în gestionarea finanţelor publice, nu o ţintă de penalizare.
Mediul de afaceri face apel la „consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale”, considerând că acestea reprezintă „adevărata soluţie pentru consolidarea finanţelor publice”. Organizaţiile avertizează că fără digitalizarea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi eficientizarea cheltuielilor publice, creşteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia şi capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare.
Cele 12 organizaţii semnatare includ: Consiliul Investitorilor Străini, Camera de Comerţ Americană pentru România, Confederaţia Patronală Concordia, Fundaţia Romanian Business Leaders, Camera de Comerţ Italiană pentru România, Camera de Comerţ şi Industrie Franceză în România, Camera de Comerţ Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, Camera de Comerţ Româno-Olandeză, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, Camera de Comerţ Elveţia – România şi Camera de Comerţ Britanică-Română. Aceste organizaţii rămân deschise dialogului cu autorităţile şi reafirmă angajamentul de a contribui la creşterea economică şi la obiectivele bugetare ale României, pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei româneşti.
