Magistrații contestă la Curtea Constituțională noua lege privind pensiile lor
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a se pronunța în legătură cu proiectul care modifică pensiile magistraților. Decizia a fost luată cu unanimitate de 86 de judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite ale ÎCCJ pe 4 septembrie.
În săptămâna precedentă, magistrații din toate judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Parchetul General și majoritatea parchetelor de pe lângă judecătorii au suspendat activitatea ca formă de protest. Proiectul adoptat de Guvern prevede ca pensia magistraților să fie de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate și ca aceștia să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani, după 10 ani de activitate.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din cele 215.000 de pensii de serviciu la nivel național, aproximativ 5.000 sunt ale magistraților, reprezentând 4% din total. CSM a subliniat că, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare a magistraților se menține la 52 de ani.
Reclamațiile magistraților
CSM a semnalat o escaladare a atitudinilor publice ostile față de judecători și procurori, manifestată prin luări de poziție repetate ale reprezentanților coaliției de guvernare, care culpabilizează sistemul judiciar pentru dificultățile economice ale societății românești. CSM a menționat și intensificarea campaniilor media împotriva sistemului judiciar și promovarea ideii că modificarea pensiilor speciale ale magistraților ar urmări să pună capăt unor privilegii.
CSM a cerut ca orice intervenție normativă referitoare la judecători și procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar și să includă justificări transparente. De asemenea, CSM a subliniat că modificările aduse pensiilor speciale afectează grav independența justiției și nu există nicio justificare pentru acest demers, având în vedere că reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea 282/2023.
CSM a caracterizat propunerile Guvernului ca fiind o atitudine inadmisibilă, care reflectă o poziție inflexibilă și autoritară a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, ceea ce este inacceptabil într-o societate democratică.
