Reacția Ministerului Afacerilor Externe în urma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene
Ministerul Afacerilor Externe a declarat că decizia luată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este „în linie cu poziția exprimată de statul român” și „creează premisele executării mandatelor europene de arestare”. Ministra Oana Țoiu a afirmat că hotărârea CJUE reprezintă „o veste bună pentru noi” și „o veste proastă pentru infractorii de lux”, subliniind că un infractor român care fuge în altă țară din UE și este prins acolo nu va putea rămâne pentru a-și executa pedeapsa, dacă instanțele din România nu încuviințează acest lucru.
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, persoana în cauză trebuie predată”, a explicat MAE într-un comunicat de presă.
MAE a adăugat că instanțele din statul membru în care o persoană a fost condamnată pot justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunțate, invocând politica penală proprie. Dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condițiilor esențiale, mandatul rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pedeapsa pe propriul teritoriu.
Hotărârea pronunțată în cauza C-305/22 este în conformitate cu poziția exprimată de statul român înaintea CJUE. „Această hotărâre creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Statele membre de executare nu vor mai putea să preia executarea pedepsei pronunțate în absența consimțământului statului membru emitent”, conform MAE.
Ministra Oana Țoiu a subliniat pe rețelele sociale că decizia CJUE este „o veste bună pentru noi, vești proaste pentru infractorii de lux”, afirmând că cei care fug de justiția din România nu se vor mai putea ascunde în state prietene care le oferă „arest la domiciliu”. Această decizie, inițiată de România prin solicitarea Curții de Apel București, se aplică tuturor statelor membre.
„Simplu spus, un infractor român care fuge din România în altă țară UE și este prins acolo, nu va putea rămâne acolo să execute pedeapsa dacă instanțele din România nu încuviințează asta. Alte țări nu vor mai putea refuza României predarea infractorilor prinși în baza mandatelor europene de arestare”, a adăugat Țoiu.
Curtea de Justiție a amintit că mandatul european de arestare se bazează pe principiul încrederii reciproce și că refuzul de executare este o excepție, care trebuie să fie interpretată strict.
