O nouă eră globală: Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong-un unesc forțele pentru a desafia Vestul
La 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong-un au apărut împreună la Beijing, într-un gest văzut ca o demonstrație de unitate a blocului antioccidental. Uniunea Europeană avertizează că această „alianță autoritară” urmărește o nouă ordine mondială.
Unitate în fața provocărilor globale
Salutând mulțimea de 50.000 de spectatori adunați în Piața Tiananmen din Beijing, Xi Jinping emana o încredere pe care mulți lideri occidentali nu pot decât să o invidieze. În stânga lui se afla Kim Jong-un, liderul suprem al Coreei de Nord, iar în dreapta, Vladimir Putin, principalul aliat al Chinei în opoziția față de ordinea mondială condusă de SUA. Ultima dată când cei trei lideri au apărut împreună în public a fost în plin Război Rece.
„Omenirea se confruntă din nou cu alegerea între pace sau război, dialog sau confruntare”, a declarat președintele chinez. Deși a afirmat angajamentul Chinei pentru o dezvoltare pașnică, această declarație a fost contrazisă de cea mai mare paradă militară organizată vreodată de Beijing, care a defilat prin fața tribunei de pe Poarta Păcii Cerești, intrarea în Orașul Interzis. Alături de Xi, Putin și Kim, au asistat la demonstrația de forță militară și alți autocrati din lume.
Reacțiile internaționale
În aceeași zi, la peste 8.000 de kilometri distanță, Volodimir Zelenski și aliații săi se întâlneau la Paris pentru un summit privind viitorul Ucrainei, țară afectată de războiul declanșat de Rusia în 2022. „Coaliția de voință”, condusă de Marea Britanie și Franța, nu îi includea pe americani. Imaginea noii ordini mondiale era limpede: un bloc antioccidental condus de China, pe de o parte, și o alianță a democrațiilor occidentale, fără liderul lor tradițional de la Washington, pe de altă parte.
Parada militară, la care au participat peste 10.000 de soldați și au fost prezentate rachete nucleare și drone submarine, marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Scopul era dublu: reafirmarea rolului Partidului Comunist Chinez în înfrângerea Japoniei în 1945 și afișarea puterii politice și militare a Beijingului pe scena globală în 2025.
Strategia și provocările alianței
În fața unei economii interne slăbite și a unui război comercial dureros cu SUA, parada a fost și o oportunitate pentru Xi, în vârstă de 72 de ani, să alimenteze naționalismul și să distragă atenția de la problemele interne. „Astfel de evenimente nu sunt despre a construi punți, ci despre teatru politic și controlul narațiunii”, a explicat Yu Jie, cercetător senior la Chatham House.
La Washington, neliniștea a crescut în timp ce Xi celebra lideri ai statelor considerate paria, precum Rusia, Iran și Coreea de Nord. Consolidarea acestor alianțe a fost accelerată de politica de presiune a lui Donald Trump. Brian Hart, director adjunct la China Power Project, a afirmat că este perceput ca un punct de cotitură, atât în SUA, cât și în Europa.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat că „avem de-a face cu o alianță autoritară care caută o nouă ordine mondială”. Analiștii subliniază că „axa instabilității” are fisuri interne semnificative, iar efectul propagandistic a fost mai puternic decât amenințarea reală. Alexander Gabuev, de la Carnegie Russia Eurasia Center, a adăugat că „Occidentul reacționează ca și cum ar exista deja o ordine mondială alternativă”.
Capacitățile militare și perspectivele viitoare
Parada nu a fost doar despre diplomație, ci și despre tehnologie militară. Observatorii au remarcat rachete hipersonice, drone subacvatice, avioane de război electronic și noi rachete intercontinentale. Beijingul are acum o „triadă nucleară”, având capacitatea de a lansa atacuri nucleare de pe uscat, din aer și de pe mare, alăturându-se astfel SUA și Rusiei.
Deși analiștii au subliniat că niciuna dintre aceste arme nu a fost testată în luptă, Beijingul rămâne dependent economic de înțelegeri comerciale cu Washingtonul. Alicja Bachulska, de la European Council on Foreign Relations, a afirmat că „China este departe de a putea înlocui SUA ca furnizor global de stabilitate”, dar profită de context pentru a-și cultiva imaginea de partener responsabil, în contrast cu SUA sub Donald Trump.
