În stradă pentru schimbare: Proteste masive în Franța cu aproape 300 de arestări și intervenții cu gaze lacrimogene
Protestele din Franța, care au avut loc miercuri, marchează începutul unui sezon prelungit de tulburări și nemulțumiri profunde. Deși președintele Emmanuel Macron a numit rapid un nou prim-ministru, Sébastien Lecornu, demonstranții și-au exprimat frustrările față de guvern.
Conform Ministerului de Interne, au avut loc 295 de arestări, dintre care 171 în Paris. Până la ora 11:00, au fost înregistrate 430 de acțiuni, inclusiv 273 de mitinguri și 157 de blocaje, cu un total de 29.000 de participanți. De asemenea, au fost raportate 105 incendii pe drumurile publice, iar patru membri ai forțelor de securitate au fost răniți.
Protestatarii s-au confruntat cu poliția în toată țara, iar ofițerii antirevoltă au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanții din gări, drumuri și alte puncte strategice din orașe precum Lyon și Nantes. Aproape 200 de arestări au fost efectuate în toată țara miercuri dimineață.
Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a declarat că „aceasta nu este în niciun caz o mișcare cetățenească”, ci a fost deturnată de extrema stângă, care a generat acțiuni violente. Protestele au fost inițiate de un grup de dreapta puțin cunoscut, dar au fost preluate în mare parte de stângiștii radicali.
Mișcarea „Blocați totul” a fost lansată ca o reacție la planurile de austeritate, cu scopul de a paraliza transporturile, școlile și viața de zi cu zi. Deși se fac comparații cu revolta Vestelor Galbene din 2018, această mișcare este mai puțin structurată și a apărut recent, având un impuls semnificativ pe rețelele sociale.
Guvernul francez a desfășurat 80.000 de ofițeri de poliție din cauza temerilor că până la 100.000 de persoane ar putea participa la proteste. Mesajele online au îndemnat susținătorii să blocheze șoseaua de centură a Parisului și să saboteze alimentarea cu energie electrică în anumite stații de metrou și tren.
În contextul nemulțumirilor, un sondaj Ipsos a arătat că 46% dintre francezi susțin mișcarea, cu un sprijin mai mare în rândul simpatizanților de stânga și al votanților de extremă dreaptă. Protestele au fost susținute de două sindicate importante, CGT și SUD, care au anunțat apeluri la grevă pentru 18 septembrie.
Furia față de măsurile de austeritate se răspândește și în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății, care protestează împotriva reducerilor la rambursările medicale. Carine, o farmacistă, a declarat că aceste măsuri ar putea duce la închiderea a peste 6.000 de farmacii, afectând accesul comunităților la medicamente.
Unii protestatari au declarat că scopul acțiunilor de miercuri este de a transmite un avertisment guvernului, cerând să se ia în considerare nevoile cetățenilor și să se înțeleagă gravitatea situației economice și sociale cu care se confruntă Franța.
