Impresiile experților FMI după zece zile petrecute în România
Inflația va rămâne ridicată până la finalul anului 2026, iar creșterea economică va fi de doar 1% în 2025 (față de prognoza din primăvară, când era de 1,6%) și de 1,4% în 2026, conform concluziilor delegației Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, care a fost în România între 3-12 septembrie. De asemenea, FMI consideră că recentul pachet de reforme anunțat de guvernul român pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și reprezintă un pas important înainte.
Punerea în aplicare integrală a acestui pachet, precum și măsurile suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice. Documentul publicat pe site-ul FMI preconizează că economia României va crește gradual pe fondul consolidării fiscale necesare, esențială pentru a remedia deficitele gemene în creștere.
Referitor la politica fiscală, pachetul de reforme pentru 2025-2026 este considerat un pas important, dar implementarea integrală și ajustările din 2027 sunt necesare pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB. Politica monetară a BNR este adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate doar după ce inflația va înregistra o tendință descendentă fermă.
Activitățile economice au fost moderate, iar inflația a crescut recent semnificativ din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB-ului real a încetinit la 0,8% în 2024, deoarece consumul ridicat, susținut de majorarea substanțială a salariilor, a fost compensat de contracțiile continue ale activităților de investiții. Inflația de bază a rămas ridicată, atingând 7,9% în august, determinată de inflația persistentă a serviciilor, deși moderată.
Deficitele gemene s-au adâncit din cauza deteriorării echilibrului fiscal, deficitul fiscal crescând la 8,7% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent a atins 8,4% din PIB. Deși salariile și pensiile din sectorul public au fost înghețate în 2025, deficitul fiscal mare a persistat, determinat de creșterea continuă a cheltuielilor curente.
Se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,0% în 2025 și cu 1,4% în 2026, în contextul consolidării fiscale. Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, care include majorarea cotei standard și a cotei reduse a TVA, menținând înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026.
FMI avertizează asupra riscurilor, inclusiv retrogradarea ratingului de credit suveran și impactul asupra comerțului și fluxurilor de investiții străine directe. Riscurile ascendente pentru inflație includ prețurile mai mari la energie și șocurile climatice adverse care afectează prețurile alimentelor.
Consolidarea fiscală semnificativă pentru perioada 2025-2026 este binevenită, iar implementarea sa, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este crucială pentru restabilirea sustenabilității fiscale. Se preconizează că deficitul fiscal se va reduce treptat, dar datoria publică raportată la PIB va continua să crească până la aproape 70%. Ajustările fiscale suplimentare vor fi necesare pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu.
Reformele structurale fiscale sunt esențiale pentru a susține punerea în aplicare eficientă a ajustării fiscale. Eforturile continue de digitalizare ale Guvernului vor contribui la consolidarea administrării fiscale și a furnizării de servicii în sectorul public. O abordare prudentă a politicii monetare este necesară pentru a asigura că inflația revine la nivelul-țintă.
În concluzie, FMI subliniază importanța reformelor structurale pentru stimularea durabilă a creșterii economice și pentru asigurarea securității energetice în contextul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
