Călătorie în Inima Arcticului: Cum deținuții sprijină economia aspră a Rusiei prin muncă forțată
Deținuții ruși se află „într-o situație apropiată de sclavie”, acuză grupurile pentru drepturile omului. Contextul este, însă, unul extrem de complicat. Confruntată cu o acută lipsă de forță de muncă în economia tensionată de război, Rusia folosește tot mai mult opțiunea personalului încarcerat, extinzând totodată programul de muncă forțată pentru infracțiuni minore. Iar cea mai dură și solicitantă muncă o duc prizonierii unui centru minier poluat din nordul îndepărtat al Rusiei, arată un reportaj al Reuters.
Era o seară blândă de primăvară în orașul Krasnoyarsk, dar Yekaterina Fatyanova se grăbea să-și împacheteze hainele de iarnă. Cu doar câteva ore înainte, activista siberiană a primit ordinul să se îmbarce a doua zi într-un avion spre nord, dincolo de Cercul Polar Arctic, pentru a ispăși o pedeapsă de doi ani pentru încălcarea legilor rusești privind cenzura de război. Destinația ei: Norilsk, un oraș sumbru și poluat, care a fost odinioară un avanpost notoriu al rețelei de lagăre de muncă forțată Gulag a lui Josef Stalin.
Pedeapsa ei: muncă forțată, un verdict ce presupune trimiterea infractorilor condamnați să lucreze pentru companii sau municipalități locale, în loc să fie închiși în închisoare. „Mă simt fizic rău când îmi amintesc asta”, a spus Fatyanova, amintindu-și de noaptea nedormită pe care a petrecut-o înainte de plecare. Era pe cale să se alăture rândurilor tot mai numeroase de condamnați, care umplu golurile din forța de muncă a Rusiei, într-o perioadă de criză cronică a personalului din cauza războiului din Ucraina.
Condamnările la muncă forțată – prescrise pentru zeci de infracțiuni minore, cum ar fi furtul – au crescut de cinci ori între 2020 și 2023, potrivit ministrului justiției Konstantin Chuychenko. El a declarat anul trecut că guvernul intenționează să mărească capacitatea sistemului de muncă forțată la 80.000 de condamnați, de la 15.000 în 2022, dar nu a precizat până când. Ministerul Finanțelor estimează venituri de stat de aproximativ 50 de miliarde de ruble (590 de milioane de dolari) în acest an din munca deținuților, în creștere cu o treime față de 2020.
Guvernul afirmă că munca forțată, introdusă în forma sa actuală în 2011, este o formă umană de pedeapsă care reduce recidivismul, permițând, în același timp, infractorilor să contribuie la economie și societate. Condamnații trăiesc sub supraveghere în „centre de corecție”, dar nu sunt desemnați oficial ca deținuți. Ei primesc salarii, au voie să dețină telefoane mobile și li se acordă câteva ore de „timp personal” în fiecare zi.
Criticii văd însă ecouri ale trecutului în extinderea sistemului în locuri precum Norilsk, un oraș construit cu ajutorul muncii forțate a deținuților sovietici și care a fost locul unui lagăr infam cunoscut sub numele de Norillag. În aprilie a fost deschis un nou centru pentru femei, instituția la care Fatyanova a fost trimisă luna următoare. „În Arctica, pentru prima dată în 69 de ani, autoritățile au creat din nou un Norillag pentru femeile care își distrug sănătatea”, a declarat Olga Suvorova, o activistă pentru drepturile omului din Siberia.
Legislația rusă permite deducerea a până la 75% din salariul unui condamnat pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și a oricăror alte plăți dispuse de instanțe, a declarat Eva Levenberg, avocată din Germania pentru grupul rus de drepturile omului OVD-Info. „Condamnații se află, de fapt, într-o situație similară cu cea a muncii forțate. Nu își pot alege angajatorul și nu au libertatea reală de a se organiza și de a-și apăra drepturile”, a declarat ea pentru Reuters.
De când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, sute de mii de oameni s-au înrolat în armată sau au fugit în străinătate pentru a evita recrutarea. Acest lucru a lăsat companiile cu deficit de personal, ceea ce a dus la creșterea salariilor. Companiile din sectoarele producției, construcțiilor, locuințelor, silviculturii, comerțului cu amănuntul și apărării se numără printre cele care au angajat deținuți. Unii dintre ei lucrează pentru autoritățile locale, inclusiv ca măturători de străzi.
În noiembrie 2022, agenția de știri de stat TASS a declarat că 250 de condamnați au fost trimiși să lucreze la Uralvagonzavod (UVZ), un producător de tancuri. Rostec, conglomeratul de apărare de stat care deține UVZ, nu a răspuns la întrebările privind utilizarea muncii forțate în cadrul companiilor sale. Ozon, un retailer online, a declarat că angajează 233 de condamnați ca personal de depozit, dintr-un total de peste 50.000 de angajați.
Într-o declarație, compania a afirmat că aceștia beneficiază de avantaje precum ore suplimentare, concediu plătit și concediu medical, recunoscând, în același timp, că plățile către centrele de corecție și amenzile sunt reținute din salariile lor. Oficialii ruși nu au ascuns faptul că munca deținuților este văzută drept un avantaj pentru companiile care se luptă să recruteze personal.
Fatyanova, care s-a trezit brusc transferată la Norilsk, are un istoric de activitate protestatară care se întinde pe aproape două decenii. Problemele ei actuale au început în martie 2023, când a publicat un articol despre războiul din Ucraina. Pe baza materialului de presă, o instanță a trimis-o într-un spital de psihiatrie, dar a fost externată după ce medicii au constatat că era sănătoasă mintal. În decembrie, a fost condamnată la doi ani de muncă forțată pentru „discreditarea forțelor armate”.
Fatyanova a declarat că se teme pentru sănătatea și siguranța ei, susținând că supraveghetorii de la centrul de corecție o hărțuiesc în mod special pentru că este singura persoană de acolo condamnată pentru o infracțiune politică. Ea a spus că supraveghetorii au amenințat-o cu măsuri disciplinare pentru încălcări minore pe care altora li se permitea să le comită.
Fatyanova a declarat că speră ca, vorbind despre situația sa, să atragă atenția asupra traiului dificil al prizonierilor politici ruși. „Cred că atenția comunității internaționale ar trebui să conducă la o reformă a dreptului penal rus”, a afirmat femeia.
