Între repararea rănilor istorice și sprijinul împotriva agresiunii rusești
Preşedintele naţionalist polonez Karol Nawrocki, cunoscut pentru criticile sale la adresa Germaniei, se află într-o „vizită sensibilă” la Berlin, în contextul în care Varşovia caută sprijin militar şi politic după intruziunile dronelor ruseşti pe teritoriul său. Nawrocki se va întâlni cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier şi cu cancelarul Friedrich Merz, înainte de a se deplasa la Paris.
Fost director al Institutului Memoriei Naţionale (IPN), Nawrocki a acuzat Germania că o consideră pe Polonia un „partener minor” şi o „economi auxiliară”, afirmând că aceasta trimite migranţi înapoi în Polonia. În calitate de nou preşedinte, care a preluat funcţia în august, Nawrocki ar putea solicita despăgubiri de război de la Berlin pentru crimele comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o poziţie care nu este susţinută de guvernul polonez pro-european. Aproape şase milioane de polonezi, inclusiv trei milioane de evrei, au murit în acest conflict.
Nawrocki a declarat pe 1 septembrie că „Polonia are nevoie de dreptate, adevăr şi relaţii clare cu Germania, dar are nevoie şi de despăgubiri din partea statului german”, cu ocazia ceremoniilor care au marcat intrarea Germaniei naziste în război împotriva Poloniei. Analistul Wojciech Przybylski sugerează că preşedintele polonez ar putea folosi această vizită în scopuri politice interne, având în vedere electoratul său cu sentimente anti-germane puternice.
În 2022, guvernul naţionalist polonez estima pierderile Poloniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial la 1,3 trilioane de euro. Berlinul susţine că Polonia a renunţat la reparaţiile sale de război în 1953, sub presiunea Uniunii Sovietice, iar Germania a folosit acest argument pentru a răspunde cererilor Greciei de despăgubiri.
Cancelarul Friedrich Merz a „luat act de declaraţiile” preşedintelui Nawrocki, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, care a adăugat că „poziţia guvernului cu privire la această problemă nu s-a schimbat”. La începutul lunii iunie, Kornelius a subliniat că poziţia germană nu înseamnă că problemele de reconciliere cu trecutul sunt definitiv închise, ci că acestea trebuie să ia o altă formă decât despăgubirile financiare.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a exprimat opinia că Berlinul nu va plăti niciodată despăgubiri, iar Varşovia ar trebui să se resemneze în numele relaţiilor dintre Polonia şi Germania. Cu toate acestea, el a sugerat că cererea de reparaţii de război rămâne legitimă, iar Berlinul ar putea face un gest, investind mai mult în apărarea Poloniei, o ţară membră a UE şi NATO, care are o graniţă comună cu Ucraina, Belarus şi Rusia.
Aceste declaraţii au avut loc înainte de pătrunderea a circa 20 de drone ruseşti pe teritoriul polonez în noaptea de 9 spre 10 septembrie. În răspuns la această „provocare” din partea Moscovei, aliaţii Poloniei au anunţat că îşi vor consolida apărarea aeriană pe flancul estic al NATO. Germania a decis să îşi prelungească misiunea de protejare a spaţiului aerian polonez cu trei luni, crescând de la două la patru numărul avioanelor sale de luptă Eurofighter.
Acest gest de sprijin pentru Varşovia slăbeşte poziţia preşedintelui Nawrocki. În faţa poziţiei sale, Germania are argumente în materie de „politică de securitate”, conform analistului german Kai-Olaf Lang de la think tank-ul SWP din Berlin. De asemenea, preşedintele american Donald Trump a sugerat că intruziunea dronelor ruseşti ar putea fi rezultatul unei „greşeli”, ceea ce a şocat guvernul polonez.
Marcin Zaborowski de la think tank-ul Globsec a notat că acest lucru pune sub semnul întrebării strategia liderului naţionalist, care a pariat pe alianţa cu Statele Unite, ceea ce ar putea influenţa comunicarea sa în Germania şi Franţa.
