Analiza Comisiei Europene despre justiția din România
România a făcut progrese semnificative în procesul de implementare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care vizează independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. Raportul Comisiei Europene subliniază că autoritățile române au obținut rezultate remarcabile în combaterea corupției. Totuși, o problemă majoră rămâne închiderea multor cazuri de corupție din cauza depășirii termenului de prescripție.
Independența procurorilor și transparența sistemului judiciar
Se explorează demersuri legislative pentru a întări garanțiile de independență ale procurorilor de rang înalt și ale poliției judiciare. Ministerul Justiției va evalua aplicarea legilor justiției la un moment oportun, având în vedere stabilitatea cadrului juridic. În plus, transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit datorită eforturilor de sensibilizare, iar Ministerul Justiției se dovedește deschis la adaptarea reformelor sistemelor informatice pentru a asigura independența sistemului judiciar.
Au fost demarate inițiative pentru a facilita accesul la asistență judiciară, deși durata procedurilor a crescut comparativ cu anii anteriori. Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 este în continuare în parametri, iar o nouă strategie este în curs de pregătire, bazată pe evaluarea ex post a celei actuale. Autoritățile continuă să obțină rezultate pozitive în combaterea corupției, inclusiv la nivel înalt.
Probleme legate de termenele de prescripție
Cu toate acestea, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție din cauza hotărârilor privind termenele de prescripție. S-au luat măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Se discută actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, cu un proiect de lege pentru a aborda practica „ușilor turnante”.
Agenția Națională de Integritate a înregistrat rezultate în gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, dar o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să reevalueze sistemul declarațiilor de avere. De asemenea, au fost făcuți pași către introducerea normelor privind activitățile de lobby pentru parlamentari, însă legislația pentru transparența finanțării partidelor politice nu a fost adoptată.
Corupția în achizițiile publice și mass-media
Corupția și frauda sunt recunoscute ca riscuri în procesul de achiziții publice, iar măsuri sunt în curs de implementare pentru a le contracara. Cu toate acestea, nu s-au realizat demersuri pentru a consolida guvernanța independentă și independența editorială a mass-media publice. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a dus la o creștere a publicității politice netransparente.
Consiliul Național al Audiovizualului ar beneficia de pe urma unor resurse umane suplimentare și a unui nou sistem informatic, dar informațiile despre proprietatea mass-mediei sunt insuficiente. Actorii din mass-media nu au ajuns la un acord privind autoreglementarea, iar problemele de transparență și acces la informații persistă. Amenințările și hărțuirea jurnaliștilor rămân o problemă, iar presiunea politică afectează independența editorială.
Utilizarea ordonanțelor de urgență
Au fost inițiate demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar persistă deficiențe în practică. Principalele preocupări ale întreprinderilor și organizațiilor societății civile includ imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență și calitatea legislației. În 2025, alegerile prezidențiale vor fi repetate din cauza anulării primului tur de scrutin din 2024, iar acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului nu a fost încă decisă.
Concluzii și recomandări ale Comisiei Europene
În raportul din 2024 privind statul de drept, Comisia Europeană a constatat că România a înregistrat progrese semnificative în diverse domenii, dar și lipsuri în altele. Recomandările Comisiei includ măsuri legislative pentru a întări independența procurorilor, asigurarea eficienței sistemului de justiție, introducerea normelor pentru activitățile de lobby, îmbunătățirea guvernanței mass-media și soluționarea problemelor legate de ordonanțele de urgență.
