Captivitatea virtuală: O femeie a înregistrat pierderi de peste 500.000 de dolari dintr-o schemă orchestrat de un director de bancă
O femeie din India a pierdut echivalentul a 660.000 de dolari după ce a devenit victimă a unei înșelătorii cunoscute sub denumirea de „arestare digitală”. Escrocii pretind că sunt polițiști și judecători, amenințând victima pentru a obține bani. În perioada 2022-2024, peste 100.000 de persoane din India au pierdut milioane de dolari din cauza acestui tip de escrocherie, conform datelor oficiale.
Coșmarul lui Anjali a început cu un apel telefonic care a costat-o 58,5 milioane de rupii. Apelantul, pretinzând că lucrează pentru o companie de curierat, a spus că vameșii au confiscat un colet cu droguri pe care aceasta ar fi vrut să-l trimită în Beijing. Pe parcursul a cinci zile, escrocii au monitorizat-o constant pe Skype, amenințând-o că va fi închisă pe viață și că îi vor face rău fiului ei dacă nu cooperează. Aceștia au forțat-o să transfere toți banii pe care i-a economisit.
Anjali a declarat: „După aceea, creierul meu nu a mai funcționat. Mintea mi s-a oprit.” După ce apelurile escrocilor s-au oprit, ea a rămas devastată, fără niciun ban. Guvernul a început să publice mesaje de avertizare în ziare, la radio și la TV pentru a combate acest tip de fraudă, iar oficialii au blocat aproape 4.000 de ID-uri de Skype și peste 83.000 de conturi de WhatsApp asociate.
În cadrul schemei de „arestare digitală”, escrocii pretind că sunt autorități și spun victimei că se află sub „arest digital”, necesitând monitorizarea constantă prin camera video a telefonului sau a laptopului. Aceștia amenință victimele cu arestarea fizică dacă nu cooperează și le cer să transfere sume mari de bani pentru a fi verificate de autorități. Promit că banii vor fi returnați după verificare, dar, odată ce transferul este realizat, escrocii rup orice legătură cu victima.
Anjali se luptă de un an să-și recupereze banii, iar victimele afirmă că băncile din India nu au acționat suficient pentru a preveni aceste escrocherii. De exemplu, Anjali a transferat 28 de milioane de rupii (peste 300.000 de dolari) într-o singură zi și alte 30 de milioane a doua zi. Ea susține că banca ar fi trebuit să observe că sumele sunt de 200 de ori mai mari decât retragerile obișnuite.
Poliția din New Delhi a organizat piese de teatru pentru a avertiza publicul în legătură cu fraudele cibernetice, care au provocat pierderi de milioane de dolari. Banca a declarat că a blocat contul victimei imediat după raportarea fraudei și a ajutat-o să depună plângere la poliție. Piyush, titularul contului în care au fost transferați banii, a fost arestat, dar eliberat pe cauțiune.
Poliția a descoperit că, la doar patru minute după ce banii au ajuns în contul escrocului, aceștia au fost transferați în alte 11 conturi. Opt dintre aceste conturi erau false, iar titularii lor nu au putut fi găsiți. Restul erau persoane obișnuite, precum un șofer de ricșă, o văduvă care lucra la o croitorie și un tâmplar, care nu știau despre sumele mari care au trecut prin conturile lor.
Fostul director al băncii cooperatiste, Samudrala Venkateshwaralu, a fost arestat și a rămas în închisoare după ce cererea de eliberare pe cauțiune a fost respinsă de instanță. Poliția a raportat că multe dintre conturile folosite pentru spălarea banilor au fost deschise la cererea lui Venkateshwaralu pe numele altor persoane.
Mahendra Limaye, avocat care apără victimele escrocheriilor de tip „arestare digitală”, inclusiv pe Anjali, a declarat: „Băncile au o obligație de diligență față de clienți. Dacă o bancă observă activitate neobișnuită într-un cont, trebuie să oprească tranzacția.” Anjali a reușit să recupereze doar 10 milioane de rupii din cele 58 de milioane pierdute și a fost nevoită să plătească impozit pentru banii care i-au fost furați, deoarece investițiile răscumpărate sunt impozitate pe câștigurile de capital, chiar dacă acestea au fost furate.
