Incertitudini privind acțiunile președintelui Trump în contextul crizei iraniene
Statele Unite analizează următoarea mișcare față de Iran într-un context extrem de tensionat, marcat de reprimarea violentă a protestelor și de presiuni crescânde asupra administrației de la Washington. Președintele Donald Trump urmează să fie informat în zilele următoare cu privire la posibile scenarii de acțiune, de la diplomație până la lovituri militare.
Trump a declarat că SUA sunt pregătite să vină în „ajutorul” protestatarilor iranieni dacă autoritățile de la Teheran vor recurge la violență. Aceasta a fost afirmată înainte ca amploarea represiunii să fie cunoscută pe deplin. Informațiile recente despre violențele din Iran au atras atenția comunității internaționale, iar reacția Washingtonului este așteptată cu interes.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat: „Nimeni nu știe ce va face președintele Trump, în afară de președintele Trump. Lumea poate continua să aștepte și să facă presupuneri.” Oficialii de rang înalt urmează să îl informeze pe președinte cu privire la opțiunile disponibile, iar Trump a menționat că analizează „câteva opțiuni foarte dure.”
Contextul regional amplifică presiunea asupra administrației americane. Trump vine după ce a descris capturarea lui Nicolás Maduro în Venezuela drept un succes major, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă utilizare a forței și în cazul Iranului.
Statele Unite au demonstrat că pot lansa atacuri de la distanță. Bombardierele invizibile B-2 au efectuat misiuni de aproximativ 30 de ore pentru a lansa bombe asupra unor obiective nucleare strategice iraniene. Răspunsul american ar putea include metode mai discrete, precum operațiuni cibernetice sau campanii psihologice secrete menite să perturbe structurile de comandă ale Iranului.
Trump a făcut referire la tentativa eșuată a fostului președinte Jimmy Carter din 1980 de a salva ostatici americani deținuți în Iran, conștient de riscurile unei intervenții directe. În acel incident, opt militari americani au murit, iar operațiunea ratată a contribuit la înfrângerea electorală a lui Carter.
Întrebarea centrală rămâne ce urmărește, de fapt, administrația Trump în Iran. Will Todman, cercetător principal în cadrul Center for Strategic and International Studies, a declarat că Trump ar putea încerca mai degrabă să influențeze comportamentul regimului iranian decât să îl răstoarne. Acesta a menționat că riscurile unei schimbări de regim sunt mari, iar Trump ar putea căuta concesii în negocierile nucleare sau o oprire a represiunii.
Trump a afirmat că reprezentanți ai regimului iranian au contactat administrația americană pentru a negocia, probabil în legătură cu programul nuclear. Karoline Leavitt a adăugat că diplomația este „întotdeauna prima opțiune.” Totuși, continuarea represiunii violente ar putea transforma diplomația într-un semn de slăbiciune.
Unii analiști consideră că o lovitură limitată ar putea încuraja protestatarii și transmite un avertisment clar regimului de la Teheran. Bilal Saab, cercetător asociat la Chatham House, a declarat că un atac american ar putea provoca panică în interiorul regimului, dar ar putea, de asemenea, să întărească hotărârea acestuia.
Iranul a amenințat că va răspunde oricărui atac american, dispunând de un arsenal semnificativ de rachete balistice. Printre vocile care cer o intervenție rapidă se numără și Reza Pahlavi, fiul ultimului monarh al Iranului, care a afirmat că președintele trebuie să ia o decizie destul de curând pentru a minimiza numărul de victime.
Decizia se dovedește a fi una complexă, cu multiple implicații pentru administrația Trump și pentru stabilitatea regională.
