Cât de multă carne este sigur să mâncăm într-o săptămână fără a afecta sănătatea sau mediul înconjurător?
Un nou studiu realizat de cercetători din Danemarca stabilește o limită clară pentru consumul de carne într-o alimentație sustenabilă. Potrivit concluziilor, doar 255 de grame de carne de pasăre sau porc pe săptămână pot fi considerate sigure atât pentru sănătate, cât și pentru mediu. Carnea roșie, în special cea de vită, este exclusă dintr-o astfel de dietă, din cauza impactului major asupra resurselor naturale și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Majoritatea oamenilor realizează acum că ar trebui să consumăm mai puțină carne, atât din motive de mediu, cât și de sănătate. Dar este greu să înțelegi cât înseamnă, de fapt, «mai puțin» și dacă asta contează cu adevărat la scară mare,” explică cercetătoarea în științele mediului de la Universitatea Tehnică din Danemarca. De aceea, echipa de cercetare a calculat o valoare concretă: 255 de grame de carne de pasăre sau porc pe săptămână, o cantitate de șase până la zece ori mai mică decât cea consumată, în medie, de un cetățean american sau european în 2021.
Carnea roșie, incompatibilă cu o dietă sustenabilă
Studiul arată că carnea roșie, în special carnea de vită, nu poate face parte dintr-o dietă sustenabilă din punct de vedere ecologic. Acest lucru se datorează faptului că este nevoie de foarte mult teren pentru a crește animale precum vacile și oile, care emit metan și oxid de azot prin deșeuri și furaje. „Calculele noastre arată că, chiar și în cantități moderate, carnea roșie nu este compatibilă cu ceea ce planeta poate regenera din punct de vedere al resurselor,” afirmă cercetătorii.
„Cu toate acestea, există multe alte diete, inclusiv unele care conțin carne, și care sunt atât sănătoase, cât și sustenabile.” Oamenii consumă animale și produse de origine animală de cel puțin 2,6 milioane de ani, iar dorința de a consuma carne este, fără exagerare, scăpată de sub control, spun cercetătorii.
Impactul industriei de carne asupra mediului
Un studiu a estimat că emisiile de gaze cu efect de seră s-ar putea stabiliza timp de 30 de ani dacă agricultura animală, așa cum este practicată în prezent, ar fi eliminată rapid. Acest scenariu, deși puțin probabil, oferă o idee despre impactul acestei industrii asupra mediului.
Având toate acestea în vedere, cercetătorii au analizat literatura de specialitate pentru a identifica cerințele nutriționale esențiale, precum și pragurile-cheie pentru sustenabilitatea ecologică. Informațiile au fost combinate într-un model care identifică cantitățile de alimente de diferite tipuri pe care o persoană le poate consuma săptămânal, fără a pune o presiune excesivă asupra resurselor planetei.
„De exemplu, calculele noastre arată că este posibil să mănânci brânză, dacă este important pentru tine, și în același timp să ai o dietă sănătoasă și prietenoasă cu clima,” afirmă cercetătorii. „La fel se aplică pentru ouă, pește și carne albă, însă premisa este ca restul dietei tale să fie relativ sănătoasă și sustenabilă. Nu trebuie să fie totul sau nimic.”
Modelele ca acesta pot simplifica excesiv nevoile alimentare diferite ale oamenilor și circumstanțele lor personale. Caracteristicile alimentelor folosite pentru aspectele nutriționale ale studiului se bazează pe date din SUA, fiind mai degrabă un indicator pentru țările cu venituri mari, decât o reprezentare globală.
Este, de asemenea, dificil să fie cuprinse toate efectele diverse și variate pe care sistemele alimentare le au la nivel mondial într-un astfel de studiu. Modelul se bazează pe presupunerea că impactul producției alimentare va rămâne constant de-a lungul unui an, lucru care nu reflectă realitatea. Tehnologiile pot modifica impactul anumitor alimente asupra mediului, așa că acest model va trebui actualizat în timp.
„Studiul nostru s-a concentrat pe limitele biofizice ale aportului nutrițional uman și ale impactului asupra mediului, dar nu a luat în considerare alte aspecte, precum accesibilitatea, costurile și acceptarea culturală,” notează cercetătorii. „Pentru a obține diete cu adevărat sustenabile este nevoie de o disponibilitate universală, care trebuie susținută de factorii de decizie de la toate nivelurile.”