CCR a respins contestația SOS, AUR și POT privind schimbările aduse legii împotriva antisemitismului și xenofobiei
Curtea Constituțională a respins joi, 10 iulie, cu unanimitate de voturi, sesizarea S.O.S România, AUR și POT referitoare la legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură. CCR susține că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare.
Actul normativ prevede că distribuirea, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război, constituie infracțiune și va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și peste, în anumite cazuri.
Curtea a subliniat că sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Oamenilor Tineri și deputați neafiliați a fost considerată neîntemeiată. CCR a afirmat că legea nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, având în vedere aplicarea testului de proporționalitate. Legea își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, asigurând un echilibru între interesele colective și cele individuale.
Curtea a avut în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că promovarea și justificarea terorismului, a crimelor de război, incitarea la violență și promovarea ideologiilor totalitare nu sunt protejate prin dispozițiile art.10 din Convenție. De asemenea, CCR a subliniat că nu poate fi acceptată invocarea drepturilor fundamentale în scopul comiterii de fapte care ar duce la distrugerea acestor drepturi și libertăți în cadrul unei societăți democratice.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Obiecțiile aduse actului normativ de către SOS, POT și AUR
Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat la CCR acest act normativ, cele trei partide votând împotriva proiectului la adoptarea pe 11 iunie de către Camera Deputaților, for decizional. În contestație, au fost argumentate mai multe obiecții, inclusiv faptul că legea ar putea „alimenta un antisemitism artificial” și ar putea oferi motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare.
Obiecțiile formulate de redactorii sesizării, profesor universitar doctor Verginia Vedinaș și avocat Marcela Baș, menționează că modificările propuse de Silviu Vexler se află în contradicție cu Constituția României, în special în ceea ce privește libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație.
