CCR analizează astăzi contestațiile AUR și ÎCCJ privind reglementările referitoare la pensiile private
Curtea Constituțională discută, marți, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private. Sesizările sunt înscrise pe ordinea de zi a ședinței CCR de marți, care începe la ora 10:00. Magistrații au amânat de două ori pronunțarea pe aceste obiecții de neconstituționalitate, atât pe 5 noiembrie, cât și pe 12 noiembrie.
Pe 8 octombrie, legea pensiilor private, care stabilește modalitățile de retragere a banilor din Pilonul II și III, a trecut de votul final al Parlamentului. La vot, în plenul Camerei Deputaților, Partidul Oamenilor Tinerilor (POT) s-a abținut, iar parlamentarii AUR au votat „împotrivă”. Varianta Guvernului prevedea ca, la momentul pensionării, participanții să poată retrage cel mult 30% din economiile acumulate, restul banilor urmând să fie plătiți eșalonat pe o perioadă de opt ani. La Senat a fost introdusă o excepție: bolnavii de cancer vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere. Legea adoptată vizează atât Pilonul II, unde contribuie în jur de 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, cu peste 939.000 de participanți. Până acum, românii puteau retrage integral banii acumulați în fondul de pensii private.
ÎCCJ argumentează în sesizarea formulată la CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. Statul exercită o supraveghere publică fără a dispune de aceste active. Instanța supremă consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, precum și determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și al libertății contractuale, generând un dezechilibru grav al intereselor în concurs, contrar prevederilor constituționale.
Magistrații subliniază că, în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. De asemenea, ÎCCJ nu este de acord cu soluția ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii. Instanța supremă a precizat că participanții la fondurile de pensii și-au constituit economiile și și-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală și caracterul privat al activelor personale. Legea privind plata pensiilor private este considerată ca încălcând dreptul la proprietate privată, precum și principiile legalității, securității raporturilor juridice și încrederii legitime.
AUR, în sesizarea sa la CCR, afirmă că „prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III”. AUR susține că inițiativa legislativă reprezintă o încercare a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români. În forma actuală, modificările favorizează administratorii fondurilor care vor încasa comisioane, în timp ce statul câștigă prin reducerea controlului românilor asupra propriilor economii. AUR consideră că sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare și că modificările actuale încalcă încrederea românilor și controlează ilegitim sumele de bani acumulate.
