Cine va purta coroana papală? Misterele întâlnirii ascunse în care Vaticanul decide viitorul lider spiritual
Papa Francisc a decedat luni, în a doua zi de Paște, fiind ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. În absența unui succesor clar, orice membru al Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales. Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru a prelua conducerea Bisericii Catolice.
Teoretic, orice catolic de sex masculin poate fi ales ca papă, dar ultima alegere a unui non-cardinal a avut loc în 1378. După moartea sau retragerea papei, un conclav este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, unde cardinalii discută și votează pentru a determina noul lider al Bisericii Catolice. Aceștia jură să nu dezvăluie detalii din discuțiile adunării secrete și rămân izolați până la alegerea noului papă. În acest timp, ei analizează meritele fiecărui candidat luat în considerare.
Fumul care se ridică deasupra Capelei Sixtine indică rezultatul votului. Dacă fumul este negru, cardinalii nu au ajuns la o decizie; dacă este alb, a fost ales un nou papă. De asemenea, procesul de alegere este descris ca fiind „extrem de politic”, deși oficial nu este permisă promovarea vreunui candidat. În conclavul următor, doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor putea vota, deoarece numai cei sub 80 de ani au acest drept. Votul este secret și necesită o majoritate de minim două treimi pentru a numi un nou papă.
Favoriți pentru succesiune
Cardinalul Pietro Parolin (70 de ani) – Italia
Secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, este creditat cu cele mai mari șanse de a deveni următorul papă. Considerat un cardinal moderat, Parolin a participat la activitățile diplomatice ale Sfântului Scaun în Nigeria și Mexic. Alegerea lui ar reprezenta o continuare a moștenirii lăsate de Papa Francisc.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (65 de ani) – Republica Democrată Congo
Președintele Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, Besungu, a intrat în atenția publicului după ce a respins declarația controversată a Papei Francisc privind binecuvântarea cuplurilor necăsătorite și de același sex. Un pontificat al lui Besungu ar reprezenta o respingere drastică a principiilor liberale ale Papei Francisc.
Cardinalul Wim Eijk (71 de ani) – Olanda
Willem Jacobus „Wim” Eijk, fost doctor, este unul dintre cei mai conservatori candidați. A criticat reformele Papei Francisc, inclusiv în privința recăsătoriei persoanelor divorțate, pe care le consideră o formă de adulter. De asemenea, Eijk a contestat propunerile privind accesul protestanților la Sfânta Împărtășanie.
Cardinalul Peter Erdo (72 de ani) – Ungaria
Erdo s-a opus în trecut ca persoanele catolice divorțate sau recăsătorite să primească Sfânta Împărtășanie și a criticat țările europene care acceptă refugiați, comparând această decizie cu traficul de persoane.
Cardinalul Luis Antonio Tagle (67 de ani) – Filipine
Poreclit „Papa Francisc al Asiei”, Tagle este un adept al politicilor de stânga și a criticat poziția Bisericii față de persoanele din comunitatea LGBT și față de catolicii divorțați și recăsătoriți. Ar fi primul papă din Asia, dacă va fi ales.
Cardinalul Raymond Burke (76 de ani) – SUA
Burke este considerat un lider al conservatorilor din Colegiul Cardinalilor și un critic notoriu al liberalismului Papei Francisc, contestând limbajul acestuia în legătură cu cuplurile divorțate și metodele de contracepție.
Cardinalul Mario Grech (67 de ani) – Malta
Actualul secretar general al Sinodului Episcopilor, Grech, este văzut ca un posibil succesor mai moderat. A subliniat importanța ajutării celor excluși de Biserică din cauza preferințelor sexuale.
Cardinalul Matteo Zuppi (69 de ani) – Italia
Președintele Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi, este considerat un favorit al Papei Francisc și a fost implicat în misiuni de pace în Ucraina, având întâlniri cu lideri importanți, inclusiv cu președintele american Joe Biden.
