Comisia Europeană blochează aproape 870 de milioane de euro din PNRR din cauza pensiilor speciale
Comisia Europeană a decis să suspende suma de 869 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Conform deciziei Comisiei, suma totală aprobată pentru cererea de plată numărul 3 este de 1.279.000.000 euro, din care 622.000.000 euro reprezintă granturi, iar 657.000.000 euro împrumuturi.
Din suma suspendată de 869.000.000 euro, 814.000.000 euro sunt granturi, iar 55.000.000 euro sunt împrumuturi. Boloș a menționat că termenul de șase luni pentru suma suspendată curge din 28 mai 2025 și se va împlini pe 28 noiembrie 2025.
Printre jaloanele suspendate se numără: primul, legat de operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, pentru care sunt suspendați 330.000.000 euro; al doilea, referitor la administratorii de companii de la Ministerul Energiei, pentru care suma suspendată este de 227.000.000 euro; și, nu în ultimul rând, jalonul 215, legat de pensiile speciale, pentru care sunt suspendați 231.000.000 euro.
România cere amânarea Legii salarizării unitare
Ministrul Marcel Boloș a anunțat că România pregătește cererea de plată numărul 4 din cadrul PNRR. În acest context, România vizează o renegociere cu Comisia Europeană pentru a crește suma cererii de plată 4 de la 2.680.000.000 euro la 5,7 miliarde euro, propunând majorarea cu 3 miliarde de euro și extinderea numărului de jaloane de la 46 la 95.
Boloș a subliniat că cererea de plată 4 este importantă nu doar din perspectiva valorii sale, ci și din punct de vedere al reformelor incluse, printre care se numără reforma fiscală, taxa pentru poluare, Legea energiei, Legile Justiției, Codul Urbanismului, Codul Silvic și strategia bio-diversității.
În cadrul cererii de plată 4, România propune amânarea aplicării Legii salarizării unitare până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR, motivând că aplicarea acestei legi este condiționată de atingerea unui deficit bugetar sub 5%.
Boloș a explicat că intrarea în vigoare a Legii salarizării unice este crucială, dar depinde de îndeplinirea condițiilor financiare stabilite.
