Comisia Europeană dezvăluie un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, cel de-al 19-lea în serie
Comisia Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, confirmat de purtătoarea de cuvânt-șef, Paula Pinho. Acest pachet reprezintă cel de-al 19-lea set de sancțiuni împotriva Rusiei, destinat să reducă veniturile lui Vladimir Putin și să transmită un semnal de bunăvoință către președintele american Donald Trump. Pachetul trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Oficialii UE au declarat că măsurile vor viza activele cripto, băncile și sectorul energetic al Rusiei. Această veste vine în contextul în care Kievul îndeamnă partenerii internaționali să intensifice presiunea economică asupra Moscovei și să-l determine pe președintele rus să participe la negocieri de pace semnificative.
Comisia Europeană era așteptată să dezvăluie acest pachet pe 17 septembrie, însă anunțul a fost amânat din cauza presiunilor exercitate de Donald Trump asupra țărilor europene pentru a întrerupe achizițiile de petrol rusesc. Administrația Trump a precizat că va adopta sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei doar după ce UE își va întări măsurile, inclusiv prin aplicarea de tarife vamale asupra Chinei, principalul cumpărător de petrol al Rusiei.
În urma unei discuții telefonice cu Trump, Ursula von der Leyen a anunțat intenția Bruxelles-ului de a accelera eliminarea importurilor de energie din Rusia, inițial planificată pentru sfârșitul anului 2027. „Rusia demonstrează pe deplin disprețul său față de diplomație și dreptul internațional. Prin urmare, intensificăm presiunea”, a declarat von der Leyen.
Ursula von der Leyen a subliniat că, în ultima lună, Rusia a demonstrat dispreț față de diplomație, lansând atacuri cu drone și rachete împotriva Ucrainei, inclusiv asupra clădirilor guvernamentale și locuințelor civile. Aceste acțiuni reprezintă o escaladare a situației, iar Europa răspunde cu intensificarea presiunilor. „Astăzi prezint cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”, a adăugat ea.
Economia de război a Rusiei depinde în mare măsură de veniturile din combustibilii fosili, motiv pentru care UE intenționează să interzică importurile de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc. „Este timpul să închidem robinetul. Suntem pregătiți pentru acest lucru”, a explicat von der Leyen, subliniind că eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare și de economisire a energiei au început să dea roade.
Ultimul pachet de sancțiuni al UE, aprobat pe 18 iulie, a fost considerat „cel mai puternic până în prezent”, având ca obiectiv principal veniturile din petrol ale Rusiei. Acesta includea reducerea plafonului de preț pentru exporturile rusești de petrol la 47,60 dolari pe baril și sancțiuni împotriva a peste 100 de nave din flota umbră a Rusiei.
Noile măsuri se concentrează pe energie, sectorul bancar și criptomonede, iar Bruxelles-ul analizează accelerarea eliminării GNL-ului rusesc înainte de termenul-limită din 2027. Sancțiunile vor afecta și companiile și băncile din țări terțe care continuă să colaboreze cu Moscova, inclusiv din China și India, intensificând eforturile anterioare.
Diplomații europeni recunosc că acest pachet este și un exercițiu politic, menționat pentru a arăta că UE se aliniază parțial agendei lui Trump, fără a merge însă atât de departe precum acesta își dorește. Eficiența sancțiunilor rămâne variabilă, unele rafinării indiene renunțând la livrările de combustibil, în timp ce exporturile de benzină ale Rusiei au atins niveluri minime istorice. Totodată, companiile din Arabia Saudită și Irak au început să preia locul petrolului rusesc în India, iar băncile chineze găsesc modalități de a ocoli sistemul european.
Uniunea Europeană a decis să înceteze orice import de petrol rusesc din decembrie 2022, însă Ungaria și Slovacia au obținut derogări din cauza dependenței lor de țițeiul rusesc.
