Comisia Europeană: „România se confruntă cu o răcire economică accentuată din cauza măsurilor de austeritate.”
Comisia Europeană a publicat, pe 17 noiembrie, noile prognoze economice pentru România, care indică o reducere treptată a deficitului bugetar și o creștere economică modestă în următorii doi ani. În 2025, PIB-ul real al României este estimat să crească cu doar 0,7%, în scădere față de 0,9% în 2024. În anul 2026, economia ar urma să avanseze cu 1,1%, iar în 2027 cu 2,1%, pe măsură ce presiunea măsurilor fiscale se va reduce. Deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, este proiectat să scadă la 8,4% în 2025, 6,2% în 2026 și 5,9% în 2027. Cu toate acestea, România va rămâne mult peste limita europeană de 3% din PIB și va fi printre statele cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană.
Creștere economică redusă influențată de austeritate și inflație
Conform Comisiei Europene, încetinirea economiei este provocată de incertitudinea politică și fiscală, dar mai ales de măsurile ample de consolidare bugetară adoptate începând cu sfârșitul anului 2024. În 2025, consumul privat va scădea din cauza înghețării salariilor și pensiilor, precum și a creșterii taxelor. De asemenea, consumul public se va reduce. În 2026, efectele acestor măsuri se vor resimți și mai puternic, iar Comisia estimează o contracție ușoară a consumului privat, din cauza inflației încă ridicate și a veniturilor reale tot mai mici. Pe de altă parte, investițiile private vor începe să se redreseze, iar formarea brută de capital fix va accelera în 2026, fiind susținută de îmbunătățirea încrederii în economie și de finalizarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Inflația și piața muncii
Inflația IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) a coborât la 5,8% în 2024, însă prețurile au început din nou să crească în vara anului 2025. În iulie 2025, plafonul pentru prețurile la electricitate a fost eliminat, iar TVA-ul și accizele au crescut, ducând inflația IAPC la 8,6% în septembrie 2025. Estimările pentru întregul an 2025 indică o inflație de 6,7%. În 2026, inflația ar urma să scadă sub 6%, datorită consumului slab și efectului de comparație față de anul anterior. Totuși, procesul de reducere a inflației ar putea fi încetinit, iar în martie 2026 va fi eliminat și plafonul la prețurile gazelor naturale, ceea ce probabil va menține presiunea asupra prețurilor.
Rata șomajului în România este estimată să depășească 6% în 2025, pentru a scădea treptat la 5,6% în 2026 și 2027. Ocuparea forței de muncă a început să scadă din cauza activității economice slabe, iar creșterile salariale sunt puternic temperate. Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea creșterilor salariale din privat vor duce la o creștere mai lentă a veniturilor nominale, iar în termeni reali acestea devin negative.
Deficitul bugetar și perspectivele economice
Deficitul bugetar general al României este proiectat să scadă de la 9,3% în 2024 la 5,9% în 2027. Această reducere este determinată de mai multe pachete de consolidare fiscală adoptate de Parlament, inclusiv pachetul din decembrie 2024, care include înghețarea salariilor și pensiilor în 2025. Alte măsuri adoptate în 2025 cuprind majorări de TVA, lărgirea bazei contribuțiilor de sănătate, mărirea accizelor și o cotă mai mare pentru impozitul pe dividende. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027, în timp ce datoria publică este proiectată să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027.
Riscuri și provocări pentru economia României
Comisia Europeană a avertizat că scenariul economic pentru România este vulnerabil, iar o abatere majoră de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică. Implementarea completă a proiectelor finanțate prin PNRR rămâne o provocare, iar incertitudinile legate de comerțul internațional pot afecta performanța exporturilor. Pentru români, următorii doi ani vor fi marcați de restricții bugetare, scumpiri și o creștere economică foarte redusă, cu puterea de cumpărare sub presiune și salariile reale continuând să scadă. Pe termen mediu, începând cu 2027, Comisia Europeană anticipează o accelerare a economiei, susținută de scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, ceea ce ar putea sprijini o revenire a consumului și a investițiilor.
