Conferință în Germania dedicată regiunii Mării Nordului și colaborării în domeniul energetic
Lideri europeni se vor întâlni luni în Germania pentru a discuta despre cooperarea în domeniul energetic și al securității în zona Mării Nordului, abordând în special amenințarea Rusiei și ambițiile americane în Groenlanda. Deși viitorul acestui teritoriu autonom danez nu figurează oficial pe ordinea de zi a summitului internațional al Mării Nordului, organizat la Hamburg, se preconizează că subiectul va fi discutat, având în vedere prezența reprezentanților Danemarcei și Norvegiei.
Steffen Meyer, purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz, a declarat că securitatea în nordul îndepărtat va fi un subiect important pe agenda întâlnirii. Reuniunea va aborda și dezvoltarea energiei offshore, precum și „securitatea în Marea Nordului”. La conferință vor participa prim-ministrul danez Mette Frederiksen, reprezentanți ai Islandei, ai Comisiei Europene și ai NATO, alături de șefii de guvern din Norvegia, Țările de Jos, Irlanda, Belgia, Luxemburg, precum și ministrul francez al economiei și omologul său britanic.
În cadrul unui forum anterior, președintele american a renunțat la amenințarea de a cuceri Groenlanda cu forța și a anunțat un „cadru de acord” cu aliații din NATO. Totuși, europenii rămân vigilenți față de posibilele intenții ale fostului președinte Donald Trump, care a declarat că dorește să protejeze insula de influența Rusiei și Chinei.
Cancelarul Friedrich Merz a subliniat importanța acordării unei atenții sporite securității în nordul Europei, menționând summitul de la Hamburg, unde se va discuta despre „securitatea maritimă” și „succesul economic comun în nord”. Liderul german a exprimat dorința ca Marea Nordului să devină „cel mai mare rezervor mondial de energie curată”, esențial pentru o Europă puternică din punct de vedere economic și sigură.
Summitul va aborda provocările cu care se confruntă sectorul offshore, inclusiv lipsa investițiilor, coordonarea insuficientă între țări, costurile mari ale materiilor prime, opoziția lui Donald Trump față de turbinele eoliene și concurența din partea Chinei. La summitul din 2023, țările membre au convenit să instaleze o capacitate de până la 300 de gigawați în Marea Nordului până în 2050. Însă, fără eforturi suplimentare, obiectivul de 120 GW pentru 2030 nu va fi atins, conform unui raport al cabinetului Baringa.
În plus, Marea Nordului, similar Mării Baltice, este ținta unor atacuri hibride considerate a fi atribuite Rusiei. Cargourile rusești suspectate de spionaj se apropie de infrastructuri strategice, precum parcuri eoliene și conducte de gaz, pentru a le deteriora și a colecta informații pentru Moscova. În Germania, zborurile cu drone deasupra infrastructurilor sensibile au crescut, stârnind îngrijorări în rândul europenilor.
Steffen Meyer a subliniat importanța discutării aspectelor legate de securitatea infrastructurii energetice la Hamburg, adăugând că turbinele eoliene ar putea contribui la securitate prin integrarea unor dispozitive de supraveghere. Totuși, există o coordonare limitată între sectoarele militar și energetic în Marea Nordului. Expertul Simon Skillings a subliniat că, în contextul războiului din Ucraina, o infrastructură energetică dispersată, cum ar fi turbinele eoliene, este mai greu de atacat. De asemenea, actorii din sectorul eolian depind de resurse rare din China, iar anumite componente importate ridică îngrijorări din cauza utilizării inteligenței artificiale.