Confruntarea din Orientul Mijlociu impune acțiuni energetice rapide; Cipru plănuiește să înceapă exportul de gaze naturale începând din 2028
Pe fondul conflictelor din Golf, care afectează tranzitul energiei prin puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz, Cipru ia în calcul exportul de gaze naturale începând cu anul 2028. Ministrul cipriot al Energiei, Michael Damianos, a declarat că, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, statele nu pot depinde doar de „zone specifice”.
„Sperăm că vom avea gaze până în 2028. Cred că, în general, criza din Orientul Mijlociu arată că ar trebui să ne exploatăm rezervele, în special pe cele din afara regiunii Golfului. A avea rezerve exploatabile în estul Mediteranei ar trebui să fie o prioritate, nu doar pentru Cipru, ci în general pentru UE”, a afirmat Michael Damianos.
Exportul de gaze naturale ar putea consolida eforturile Europei de a-și diversifica sursele de energie, mai ales într-un context marcat de îngrijorările legate de aprovizionare, generate de conflictele din Orientul Mijlociu. Conflictul din Iran a ridicat îngrijorări cu privire la tranzitul energiei prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor responsabil pentru aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol.
Cipru a descoperit rezerve estimate între 15 și 18 trilioane de metri cubi de gaze naturale în șase perimetre din zona sa economică exclusivă. Exploatarea acestora a avansat lent, deoarece zăcămintele sunt dispersate în mai multe blocuri offshore și necesită decizii separate de investiții. Printre cele mai importante zăcăminte se numără Cronos, descoperit de companiile Eni (Italia) și TotalEnergies (Franța), care ar conține peste trei trilioane de metri cubi de gaze.
Aceste resurse ar putea asigura consumul Ciprului pentru decenii sau ar putea susține exporturi către piețele regionale. Cipru ia în calcul exportul gazelor către Europa prin Egipt, unde gazul ar fi procesat și lichefiat înainte de a fi exportat.
Ministrul Energiei a menționat că varianta construirii unui terminal de export de gaze naturale lichefiate în Cipru nu este exclusă, însă aceasta ar depinde de descoperirea unor rezerve mai mari. În paralel cu dezvoltarea sectorului gazelor, Cipru are în vedere proiecte majore în energie, cum ar fi Marele Interconector Maritim (GSI), care ar urma să lege Grecia, Cipru și Israel.
Michael Damianos a subliniat importanța acestui proiect pentru securitatea aprovizionării, având ca principal obiectiv consolidarea sistemului energetic al insulei și reducerea izolării acesteia față de rețelele energetice europene.
