Consiliul Fiscal a avizat bugetul pentru 2026, semnalând riscuri legate de deficit și datoria publică
Consiliul Fiscal a dat undă verde construcției bugetare pentru 2026, dar a avertizat că echilibrul pe care mizează Guvernul este fragil și depinde de mai mulți factori de risc, atât interni, cât și externi. În opinia publicată, instituția a menționat că bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB, însă această țintă este sub presiunea tensiunilor geopolitice, a costurilor de finanțare, a colectării slabe și a întârzierilor în absorbția fondurilor europene.
Consiliul Fiscal a subliniat că bugetul pe 2026 vine după o perioadă în care România a început corecția unui dezechilibru bugetar sever. În 2024, deficitul a crescut la 8,7% din PIB în termeni cash și la 9,3% în metodologie ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Fără măsurile de corecție din 2025, situația s-ar fi deteriorat și mai mult.
Adoptarea bugetului într-un context internațional complicat
Consiliul Fiscal a observat că bugetul pe 2026 a fost adoptat cu întârziere, pe fondul dificultăților politice și al deciziilor sensibile privind consolidarea fiscală. De asemenea, tabloul extern s-a înrăutățit exact înainte de adoptarea documentului. A început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, poate avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, generând un nou șoc energetic care va afecta creșterea economică și inflația.
Totuși, Consiliul Fiscal a menționat că deficitul ar putea rămâne aproape de nivelul programat dacă o inflație mai ridicată decât cea anticipată va majora PIB-ul nominal suficient pentru a compensa o economie mai slabă. Plauzibilitatea întregii construcții bugetare depinde de evoluția cadrului macroeconomic și de intensificarea tensiunilor globale.
Tensiunile geopolitice ca risc major
Consiliul Fiscal a subliniat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu pot deveni un factor principal care să afecteze scenariul macroeconomic pe care este construit bugetul. O escaladare sau o prelungire a conflictului ar putea duce la creșteri ale prețurilor petrolului și gazelor naturale, ceea ce ar genera rapid inflație și costuri mai mari pentru economie. Astfel, un șoc energetic ar putea afecta atât creșterea economică, cât și veniturile bugetare, iar volatilitatea de pe piețele financiare internaționale ar putea crește costurile de finanțare pentru statele cu deficite ridicate, inclusiv România.
Ținta-cheie: deficit de 6,25% din PIB în 2026
Evaluarea centrală a Consiliului Fiscal este că bugetul pe 2026 poate fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB, marcând o nouă etapă de ajustare după reducerea deficitului în 2025. Totuși, această apreciere se bazează pe o abordare prudentă și nu include eventuale efecte severe ale conflictului din Orientul Mijlociu sau măsuri suplimentare care ar putea apărea în acest context.
Corecția din 2026 este construită în principal prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile totale sunt prevăzute să scadă marginal, cu 0,1 puncte procentuale din PIB. Ajustarea se concentrează pe un control strict al cheltuielilor publice.
Problema colectării veniturilor fiscale
Un alt aspect semnificativ evidențiat este nivelul scăzut al veniturilor fiscale din România, considerat o cauză profundă a dezechilibrului bugetar. Consiliul Fiscal afirmă că ajustarea nu poate continua fără o îmbunătățire serioasă a colectării, în special la TVA și impozitul pe profit. O colectare mai bună este considerată un „război intern” pe care România trebuie să îl câștige.
Datoria publică și perspectivele pentru zona euro
Consiliul Fiscal a avertizat că miza reală a consolidării fiscale nu este doar respectarea unei ținte anuale, ci stabilizarea datoriei publice, care a depășit deja pragul de 60% din PIB. Dacă ajustarea s-ar opri după 2026 și deficitul ar rămâne ridicat, datoria publică ar putea urca spre 80% din PIB până în 2034. Continuarea traiectoriei de consolidare ar putea reduce datoria la un vârf de aproximativ 63% în 2027-2028, intrând apoi pe o pantă descendentă sub 60% din PIB în 2030.
Consiliul Fiscal subliniază că dezechilibrele bugetare actuale fac imposibilă, deocamdată, aderarea României la zona euro, care necesită deficite bugetare reduse, sub 3% din PIB, și o inflație stabilă pe termen lung.
Risc suplimentar pentru perioada 2027-2029
Pentru perioada 2027-2029, Consiliul Fiscal a identificat un risc suplimentar, menționând că reducerea deficitului este proiectată mai ales prin comprimarea cheltuielilor, în timp ce veniturile fiscale ar urma să crească doar modest. Acest lucru ridică semne de întrebare, având în vedere presiunile pe cheltuielile cu personalul, asistența socială, dobânzile și apărarea.
Consiliul Fiscal a avertizat asupra unei probleme care poate afecta investițiile și deficitul: absorbția fondurilor europene și calendarul strâns pentru PNRR. Rata de absorbție efectivă era, la finalul lunii noiembrie 2025, de doar 15,2% pentru Programele Naționale, semnificând întârzieri consistente.
În concluzie, Consiliul Fiscal nu consideră că bugetul pe 2026 este nerealist, ci vulnerabil. Ținta de deficit de 6,25% din PIB poate fi atinsă, dar depinde de absența unor șocuri externe, controlul cheltuielilor, colectarea mai bună a impozitelor și absorbția fondurilor europene. Anul 2026 nu este văzut ca un an de revenire confortabilă, ci ca unul de echilibrare dificilă.
