Percepția românilor asupra „umbrelei nucleare” a lui Macron și staționarea armelor nucleare franceze
În contextul discuțiilor privind extinderea „umbrelei nucleare” a Franței în Europa, un sondaj realizat de INSCOP arată că o proporție semnificativă a românilor se opune unei astfel de decizii. Conform sondajului, majoritatea cetățenilor intervievați nu sunt de acord cu găzduirea armelor nucleare franceze pe teritoriul României.
Rezultatele sondajului indică următoarele procente: 39,3% dintre români au opinii pro, în timp ce 51% au opinii contra. În ceea ce privește participarea României la un proiect european inițiat de Franța, 22,2% dintre respondenți ar fi total de acord, 17,1% mai degrabă de acord, 13,8% mai degrabă împotrivă, iar 37,2% ar fi total împotrivă. 9% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,7% nu răspund.
Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București, precum și cei din mediul urban mare, se arată mai favorabili acestui proiect european decât restul populației. În contrast, dezacordul este mai pronunțat în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al locuitorilor din mediul urban mic.
Găzduirea armelor nucleare franceze
Referitor la întrebarea despre găzduirea armelor nucleare franceze pe teritoriul României, sondajul relevă că 12,6% dintre participanți sunt total de acord, 12,1% mai degrabă de acord, 16% mai degrabă împotrivă, iar 52,9% sunt total împotrivă. 5,6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,7% nu răspund.
De asemenea, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București susțin într-o proporție mai mare găzduirea armelor nucleare franceze, în timp ce dezacordul este mai ridicat în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor cu educație medie.
Cercetarea realizată de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group a inclus două valuri de culegere, în perioada 23-27 februarie 2026 și 3-13 martie 2026. Metoda de cercetare a fost interviul prin chestionar, iar datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu un eșantion de 1.100 de persoane. Eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor pentru fiecare eșantion este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.