Decizia CCR: motivele din spatele respingerii contestației AUR la legea bugetului
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizările partidului AUR referitoare la legea bugetului de stat și la bugetul asigurărilor sociale pe 2026, argumentând că actele normative sunt conforme cu Legea fundamentală. CCR a subliniat că criticile opoziției se referă la aspecte politice, nu la neconstituționalitate, iar procedura de adoptare a bugetului, inclusiv prin urgență, a respectat Constituția.
„Argumentele AUR vizează oportunitatea sau modul de fundamentare a bugetului, aspecte care țin de politica economică a Parlamentului și Guvernului, nu de controlul de constituționalitate”, se arată în motivarea CCR. Curtea a menționat că avizele consultative nu sunt obligatorii, iar criticile legate de pensii și alocații nu intră în competența sa.
Judecătorii CCR au reținut că legea bugetului a fost adoptată în procedura de urgență, iar scurtarea termenelor parlamentare nu încalcă Legea fundamentală. CCR a explicat că „dezbaterea și adoptarea legii s-au realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art. 76 alin. (3) din Constituție”, subliniind că refacerea avizelor Consiliului Legislativ sau ale Consiliului Economic și Social nu este o obligație constituțională.
Curtea a afirmat că o eventuală concordanță a „legii criticate” cu rezultatele unui referendum local sau cu programul de guvernare nu poate face obiectul controlului de constituționalitate. Criticile AUR sunt, în mare parte, legate de opțiuni politice sau economice, nu de probleme constituționale. CCR a subliniat că „problemele ridicate referitoare la modul în care a fost elaborat și construit bugetul de stat ridică mai degrabă chestiuni de opțiune și oportunitate legislativă în domeniul politicilor bugetare ale statului”.
Majoritatea criticilor formulate de AUR vizau menținerea cuantumului actual al pensiilor, alocațiilor pentru copii și burselor studențești, aspecte care nu fac obiectul de reglementare al legii criticate. Aceste domenii sunt reglementate prin alte acte normative, precum Legea nr. 141/2025 și OUG nr. 9/2026.
CCR a explicat că aspecte precum nivelul deficitului bugetar, inflația sau mecanismele de alocare a cheltuielilor sunt decizii de politică publică și nu intră în competența controlului de constituționalitate, ceea ce înseamnă că aceste argumente nu pot duce la o constatare de neconstituționalitate.
În concluzie, CCR a decis că sesizarea AUR privind legea bugetului de stat pe 2026 nu este întemeiată pe motive constituționale, iar bugetul a fost adoptat conform legii și Constituției. De asemenea, CCR a respins și sesizarea AUR pe bugetul asigurărilor sociale, confirmând că aceasta respectă Legea fundamentală și că majoritatea criticilor se referă la decizii politice, nu la neconstituționalitate.