Descoperirile unui studiu din Germania: Impactul venitului minim garantat asupra productivității angajaților
Un experiment realizat în Germania a arătat că angajații continuă să lucreze cu normă întreagă, chiar și atunci când beneficiază de un venit de bază garantat de la stat, acordat fără condiții. Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de „venit garantat”, oferă o sumă de bani tuturor persoanelor, indiferent de venitul obținut din muncă, cu scopul de a le oferi libertatea de a schimba locul de muncă, de a se pregăti pentru noi oportunități sau de a se angaja în activități creative.
Printre susținătorii acestei idei se numără Elon Musk, care, în 2018, a afirmat că „venitul universal va fi necesar în timp, dacă AI preia majoritatea locurilor de muncă ale oamenilor”. În 2020, Andrew Yang, candidat democrat la președinția SUA, propunea un program prin care să ofere americanilor 1.000 de dolari pe lună, numind ideea un „game changer”.
Studiul a fost condus de organizația non-profit din Berlin, Mein Grundeinkommen, care a urmărit 122 de persoane timp de trei ani. Între iunie 2021 și mai 2024, acest grup a primit 1.200 de euro pe lună, fără condiții. Studiul s-a concentrat pe persoane cu vârste între 21 și 40 de ani, care locuiau singure și câștigau între 1.100 și 2.600 de euro (2.950 de dolari) pe lună. Participanții au avut libertatea de a folosi banii pentru orice doreau, iar singura condiție impusă a fost completarea unui chestionar la fiecare șase luni, referitor la aspectele vieții lor, inclusiv situația financiară, tiparele de lucru, bunăstarea mentală și implicarea socială.
Studiul a arătat că nu există dovezi că primirea unui venit de bază determină oamenii să renunțe la locul de muncă. Participanții au lucrat, în medie, 40 de ore pe săptămână, similar cu grupul de control care nu a primit nicio plată. „Nu am găsit nicio dovadă că oamenii aleg să renunțe la serviciu”, a afirmat Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, implicată în studiu.
Beneficiarii venitului de bază au avut mai multe șanse să își schimbe locul de muncă sau să se înscrie la studii ulterioare, raportând o satisfacție mai mare în viața profesională și fiind „semnificativ” mai mulțumiți de veniturile lor. Matthew Johnson, profesor de politici publice la Universitatea Northumbria, a declarat că descoperirile studiului nu sunt surprinzătoare, subliniind că nu există dovezi că venitul de bază reduce activitatea economică pe piața muncii. Dimpotrivă, venitul de bază le oferă lucrătorilor o securitate socială și economică care le permite să își asume riscuri pozitive.
Studiul sugerează că venitul de bază poate contribui la fericirea beneficiarilor, aceștia raportând că viața lor este „semnificativ mai bună” și că sănătatea lor mentală s-a îmbunătățit. Beneficiarii, în special femeile, au simțit un sentiment mai mare de autonomie și, deși au lucrat același număr de ore, au avut mai mult timp pentru activități precum somnul, voluntariatul și petrecerea timpului cu cei dragi.
Johnson a subliniat că creșterea veniturilor îmbunătățește sănătatea, activitatea, antreprenoriatul și aproape toate celelalte domenii ale vieții. Colegul său, Elliott Johnson, a adăugat că studiul demonstrează importanța sprijinului necondiționat, subliniind necesitatea de a asigura suficienți bani pentru nevoile de bază, ceea ce îmbunătățește sănătatea și încurajează activitatea fizică și socială.
„Guvernele ar fi bine să o vadă ca pe o investiție în sănătatea populației pe termen lung”, a conchis Johnson. Studiul a avut un interes crescut, cu peste două milioane de persoane aplicând pentru a participa, fiind finanțat integral de donatori privați. Organizația a oferit venituri de bază timp de mai bine de 10 ani, având peste 200.000 de susținători prin donații lunare.
Mein Grundeinkommen consideră că venitul de bază necondiționat nu este un concept static, ci unul care necesită experimentare și discuții continue. Experimentul le oferă o viziune amplă asupra modului în care un venit de bază ar putea funcționa la nivel individual, sperând să includă grupuri mai reprezentative pentru societate. Privind spre viitor, organizația subliniază că provocările crizei climatice, schimbările demografice și tehnologia vor ridica întrebări importante despre rolul statului, al bunăstării și locul venitului de bază universal în cadrul acestuia.
