Teama liderilor europeni de un posibil „statu quo fracturat” amenință planurile de restaurare a Ucrainei
Atacurile tot mai intense ale dronelor rusești și îngrijorarea că anumite zone din Ucraina ar putea ajunge sub controlul Moscovei, în urma unui viitor plan de pace, îi fac pe liderii europeni să fie ezitanți în a planifica reconstrucția țării. Această problemă a fost discutată de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și cel polonez, Donald Tusk, într-o reuniune desfășurată în Polonia. Evenimentul a avut loc într-un moment în care economia ucraineană se confruntă cu presiuni fără precedent, în timp ce Vladimir Putin își extinde țintele în Ucraina, desfășurând un număr record de drone cu rază lungă de acțiune.
Există o incertitudine profundă în privința unui plan de pace condus de SUA, care s-ar putea să implice concesii teritoriale. Un raport recent a arătat că mai mult de o treime din costurile estimate de reconstrucție ale Ucrainei, adică aproape 200 de miliarde de dolari, ar reveni Rusiei, dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze controlul asupra a patru teritorii în cadrul unei soluții de pace. Această cifră reprezintă o provocare pentru factorii de decizie politică care participă la conferința de reconstrucție a Ucrainei de la Roma, evidențiind riscul ca viitorul Ucrainei să fie marcat nu doar de diviziune politică, ci și de divergențe economice, regiunile din estul țării aflate sub controlul Rusiei urmând să sufere semnificativ.
Conferința a avut ca scop încurajarea investițiilor pe termen lung în sectorul privat, dar acest obiectiv a fost umbrit de necesitatea urgentă de a proteja populația și economia Ucrainei de impactul atacurilor cu drone. Zelenski a declarat la Roma: „Rusia s-a pregătit, trebuie să spun, și pentru această întâlnire, deoarece, din păcate, noaptea trecută, a avut loc un atac masiv și puternic asupra Ucrainei. În acest caz, ținta a fost capitala, orașul Kiev.”
Merz a criticat atacurile rusești, caracterizându-le ca fiind direcționate împotriva civililor: „Acestea sunt practic doar ținte civile. Acest lucru nu are nimic de-a face cu un război împotriva țintelor militare.” El a subliniat datoria politică de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a-l determina pe Putin să se răzgândească și să participe la negocieri. Merz a făcut apel la Slovacia să își ridice dreptul de veto în ceea ce privește o a 18-a rundă de sancțiuni ale UE împotriva Moscovei.
Institutul pentru Studii Politice Internaționale (ISPI) a estimat, pe baza cercetărilor Băncii Mondiale, că, în cazul în care regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, majoritar controlate de Rusia, ar rămâne sub controlul acesteia în urma unui acord de pace, costurile de reconstrucție în aceste zone ar putea ajunge la 188 de miliarde de dolari. În total, Banca Mondială estimează că un plan de reconstrucție pe 10 ani, între 2025 și 2035, ar necesita investiții de cel puțin 524 de miliarde de dolari.
Deși întregul teritoriu al Ucrainei a fost afectat de atacuri începând cu 24 februarie 2022, 66% din pagubele directe (116 miliarde de dolari) și 47% din costurile totale de recuperare și reconstrucție (248 miliarde de dolari) sunt atribuite regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson și Harkov. Sectoarele cele mai afectate includ locuințele (57 miliarde de dolari), transporturile (aproximativ 36 de miliarde de dolari) și energia și mineritul (aproximativ 20 de miliarde de dolari).
ISPI a subliniat că, dacă Kievul decide să cedeze cele patru regiuni disputate pentru a pune capăt ostilităților, este plauzibil ca Rusia să fie nevoită să suporte o parte semnificativă a costurilor de reconstrucție. Dificultatea planificatorilor postbelici de a concepe scenarii realiste este evidențiată de faptul că, de la ultima conferință dedicată acestui subiect, desfășurată la Berlin, daunele aduse infrastructurii energetice au crescut cu 93% într-un an.
Creșterea inflatiei, care a ajuns recent la 15%, și încetinirea creșterii economice, parțial din cauza intensificării atacurilor asupra industriei și infrastructurii, complică și mai mult situația. Banca Mondială și-a revizuit prognoza de creștere pentru acest an cu 4,5 puncte procentuale, la doar 2%. Analiștii sunt frustrați de lipsa rezultatelor concrete în urma conferințelor privind reconstrucția, iar fostul trimis al SUA în Ucraina, Kurt Volker, a criticat aceste întâlniri, afirmând că au reunit mii de experți fără a produce măsuri eficiente. Ajutorul umanitar și sprijinul bugetar care au menținut Ucraina pe linia de plutire au fost furnizate de UE, statele sale membre și alte țări, dar o strategie clară pentru renașterea economică a Ucrainei a lipsit complet.
