Directorul FMI trage un semnal de alarmă: solicitările de asistență financiară ar putea exploda cu până la 50 de miliarde de dolari din cauza conflictului armat
Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că instituția se așteaptă ca, pe termen scurt, cererile de sprijin financiar să crească cu 20 până la 50 de miliarde de dolari, pe fondul consecințelor războiului din Orientul Mijlociu. Într-un discurs susținut înaintea reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale, Georgieva a precizat că războiul a determinat instituția să își reducă previziunile de creștere globală.
„Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară și curată la status quo-ul anterior”, a afirmat Georgieva. Ea a oferit ca exemplu complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din gazele lichefiate din Golf și care este închis din 2 martie, estimând că ar putea dura între trei și cinci ani până la revenirea la capacitate maximă.
Georgieva a subliniat că există incertitudini majore privind energia și transportul: „Adevărul este că nu știm cu adevărat ce ne rezervă viitorul pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru redresarea traficului aerian regional. Ceea ce știm este că creșterea va fi mai lentă – chiar dacă noua pace este durabilă.”
Conflictul, care a început pe 28 februarie, va avea efecte secundare prelungite, inclusiv închiderea rafinăriilor și penuria de produse rafinate, cu impact asupra transportului, turismului și comerțului. FMI va publica săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook, de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată.
Chiar și în cel mai favorabil scenariu, ritmul de creștere va fi afectat din cauza daunelor aduse infrastructurii, a întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a pierderii încrederii. În ianuarie, FMI estima o creștere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027.
Georgieva a arătat că șocul energetic a alimentat deja așteptările inflaționiste pe termen scurt, chiar dacă cele pe termen lung au rămas stabile. Băncile centrale ar trebui „să intervină ferm cu creșteri ale ratelor dobânzii” dacă așteptările inflaționiste riscă să scape de sub control.
Directorul FMI a avertizat că ajustarea cererii este inevitabilă, dar a îndemnat statele să evite măsuri care ar putea agrava situația: „Fac apel la toate țările să respingă acțiunile individuale. Nu turnați benzină pe foc.” Georgieva a menționat că multe state au adoptat măsuri de conservare, precum limitarea utilizării vehiculelor private sau încurajarea muncii la distanță. Majoritatea țărilor au evitat reducerile generale de taxe sau subvențiile energetice extinse, iar FMI colaborează cu autoritățile pentru ca eventualele măsuri de sprijin să rămână temporare.
