Doi miniștri din Franța sub lupă după tragedia sinuciderii angajaților din spitalele de stat
O plângere a fost depusă în Franţa pentru hărţuire morală şi omor din culpă împotriva ministrului sănătăţii, Catherine Vautrin, şi ministrului învăţământului superior, Elisabeth Borne, în urma sinuciderii unor îngrijitori din spitalele publice. Acest demers a fost anunţat luni de avocata reclamanţilor.
Plângerea a fost depusă joi la Curtea de Justiţie a Republicii (CJR) de 19 persoane, inclusiv îngrijitori, îngrijitoare, precum şi văduvi sau văduve. Aceasta vizează, de asemenea, infracţiunile de violenţă intenţionată care duce la moarte fără intenţie şi punerea în pericol a unei persoane. CJR este singura instanţă din Franţa împuternicită să judece membrii guvernului pentru infracţiuni comise în exercitarea funcţiei lor.
Anturajul lui Vautrin nu a dorit să comenteze situaţia, iar Borne nu a putut fi contactată deocamdată. De asemenea, ministrul delegat pentru sănătate şi acces la îngrijire, Yannick Neuder, este vizat de acuzaţii.
Plângerea subliniază criza majoră cu care se confruntă spitalele, o situaţie care s-a agravat din 2012-2013, din cauza aplicării continue de politici publice neoliberale. Aceste politici, în ciuda semnalelor de avertizare legate de sinucideri, nu au fost corectate, ci au fost perpetuate.
Deteriorarea condiţiilor de muncă s-a accelerat de la criza sanitară cauzată de Covid-19 din primăvara anului 2020. Avocata reclamanţilor, Christelle Mazza, solicită aplicarea jurisprudenţei France Telecom, care a dus la condamnarea a doi foşti directori ai gigantului de telecomunicaţii pentru hărţuire morală instituţională în septembrie 2022.
Mazza afirmă că jurisprudenţa France Telecom trebuie impusă miniştrilor şi oricărui director de companie, subliniind principiul egalităţii în faţa legii, mai ales în faţa atacurilor asupra integrităţii persoanei. Ea a adăugat că orice manager care ar implementa politici de restructurare masive în spitalele publice, cu astfel de consecinţe asupra condiţiilor de muncă, ar fi deja condamnat.
Plângerea denunţă „condiţii de muncă total ilegale şi mortale”, „ritmuri nesustenabile” în diverse profesii medicale, precum şi „impunitate organizată împotriva autorilor faptelor”. Aceasta afirmă că „alertele raportate individual sau sistemic sunt complet ignorate”.
