Edi Rama, liderul Albaniei, s-a aplecat în fața Giorgiei Meloni
Premierul Albaniei, Edi Rama, a creat un moment teatral vineri, îngenunchind în faţa omoloagei sale italiene, Giorgia Meloni, la sosirea acesteia la summitul Comunităţii Politice Europene. Rama, având o înălţime de 2,01 metri și fiind fost jucător profesionist de baschet, a pus umbrela deoparte, și-a împreunat mâinile ca într-o rugăciune, înainte ca cei doi să se îmbrăţişeze. Meloni, care măsoară 1,60 metri, a glumit pe seama gestului, spunând reporterilor: „Face asta doar ca să ajungă la înălţimea mea”.
Cu toate acestea, Rama nu a făcut același gest în faţa liderului britanic Keir Starmer, cu o zi înainte, în ciuda diferenţei vizibile de înălţime. Cei doi au susţinut o conferinţă de presă comună la Tirana, unde Rama l-a dominat nu doar fizic pe Starmer, ci și retoric. Premierul albanez a subliniat că parteneriatul cu Italia este „unic”, datorită apropierei geografice și relaţiei strânse bilaterale. Această afirmare a fost o lovitură dură pentru Partidul Laburist britanic, care tocmai lansase o campanie de înăsprire a politicilor de imigraţie.
Bolojan, participant la Summitul Comunității Politice Europene
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a participat, vineri, la Summitul Comunităţii Politice Europene, desfăşurat la Tirana, Albania. La acest eveniment, discuţiile s-au concentrat pe „priorităţile şi provocările comune”, inclusiv situaţia din Ucraina şi garantarea securităţii în Europa.
„La reuniunea Comunităţii Politice Europene de la Tirana, am avut discuţii deschise despre priorităţile şi provocările noastre comune, inclusiv despre modalităţile de a avansa în direcţia obţinerii unei păci durabile şi juste în Ucraina, garantarea securităţii pe întreg continentul european, dezvoltarea infrastructurii şi consolidarea rezilienţei democratice a societăţilor noastre”, a explicat Bolojan pe platforma X.
De asemenea, Bolojan a participat la o masă rotundă cu tema „Securing Europe and strengthening democratic resilience”. El a adăugat: „La masa rotundă a Comunităţii Politice Europene, am discutat despre modalităţile de consolidare a rezilienţei democratice a societăţilor noastre şi despre cum să ne pregătim mai bine pentru atacurile hibride şi interferenţele străine. Confruntaţi cu ameninţări comune, trebuie să lucrăm la soluţii comune pentru a spori încrederea în instituţii şi a ne consolida capacitatea de a proteja valorile democratice”.
