Elveția sub presiune: posibila anulare a achiziției avioanelor F-35 din SUA, în valoare de 6,1 miliarde USD
Revolta elvețiană împotriva acordului F-35 stârnește îngrijorări în domeniul apărării din SUA. În Elveția, o națiune cunoscută pentru neutralitatea sa și prudența fiscală, o opoziție publică și politică tot mai mare contestă decizia țării de a achiziționa 36 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35A Lightning II. Sondajele recente relevă că 81% dintre cetățenii elvețieni se opun achiziției, dezaprobarea atingând 87% în regiunile francofone, conform unui sondaj realizat de WatsonActu la începutul anului 2025. O petiție care solicită anularea tranzacției de 6,1 miliarde de dolari a strâns mii de semnături, reflectând nemulțumirea generală.
Neutralitate și identitate națională
Această rezistență, care apare la câțiva ani după semnarea contractului în septembrie 2022, ridică întrebări cu privire la motivul pentru care Elveția, o țară care rareori își schimbă politica de apărare, reconsideră o piatră de temelie a modernizării sale militare. Răspunsul se află într-o interacțiune complexă între identitatea națională, preocupările tehnologice și curentele geopolitice globale. Angajamentul Elveției față de neutralitate, un principiu consacrat în constituția sa și susținut de 96% dintre cetățeni într-un sondaj realizat în 2021, a modelat mult timp strategia sa de apărare.
Spre deosebire de națiunile cu ambiții militare expansive, forțele aeriene elvețiene au un rol defensiv, desfășurând misiuni de poliție aeriană pentru a-și proteja spațiul aerian. F-35A, un avion de vânătoare stealth de generația a cincea, pare să nu fie în concordanță cu această misiune. Capacitățile sale avansate, concepute pentru conflicte de intensitate ridicată, depășesc nevoile unei națiuni axate mai degrabă pe protecția suveranității decât pe proiecția puterii, spun criticii.
Decizia de a alege F-35 în locul unor concurenți precum Dassault Rafale a stârnit controverse, oponenții catalogând-o drept o „opțiune Ferrari” nepotrivită pentru cerințele modeste ale Elveției. Alegerea, aprobată la limită cu 50,1% într-un referendum din 2020 pentru finanțarea de noi avioane, a fost determinată de o combinație de evaluări tehnice și presiuni politice, inclusiv dorința Elveției de a se alinia la sistemele compatibile cu NATO, în ciuda faptului că nu este membră a alianței.
Îngrijorări legate de tehnologie și fiabilitate
Pentru Elveția, sofisticarea tehnologică a F-35 este atât un avantaj, cât și un dezavantaj. Senzorii avansați ai avionului și interoperabilitatea cu sistemele NATO au promis să modernizeze Forțele Aeriene Elvețiene, înlocuind flota îmbătrânită de F/A-18 Hornets și F-5 Tigers. Cu toate acestea, dependența sa de actualizările software și de logistică controlate de SUA a generat îngrijorări cu privire la autonomia operațională. Această dependență este îngrijorătoare având în vedere istoricul de provocări tehnice al modelului F-35.
GAO a raportat în 2023 că doar 55% din avioanele F-35 din întreaga flotă americană erau capabile de misiune în orice moment, citând probleme legate de fiabilitatea motoarelor, erori software și întârzieri în lanțul de aprovizionare. Aceste probleme amplifică scepticismul elvețian, contribuabilii întrebându-se dacă capacitățile avionului justifică costurile și riscurile.
Tensiuni geopolitice și viitor incert
Dezbaterea privind F-35 reflectă, de asemenea, tensiuni mai profunde între poziția neutră a Elveției și realitățile geopolitice ale apărării moderne. Procesul de selecție a fost marcat de acuzații de părtinire față de opțiunea SUA. O scurgere de informații din 2021 a sugerat că criteriile de evaluare au favorizat proiecțiile de costuri pe termen lung ale modelului F-35, în ciuda prețului său inițial mai ridicat în comparație cu Rafale. Criticii au solicitat o reexaminare a deciziei, indicând Rafale drept o alternativă mai autonomă și mai rentabilă.
Controversa legată de F-35 scoate la iveală neliniști mai ample cu privire la locul Elveției într-o ordine globală în schimbare. Alegerea avionului a fost parțial un semn de cooperare mai strânsă cu NATO, o protecție strategică împotriva amenințărilor crescânde la adresa securității europene, în special după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Cu toate acestea, statutul de țară nealiniată al Elveției complică această aliniere. Sentimentul public reflectă neliniștea cu privire la implicarea în prioritățile de apărare ale SUA, în special pe fondul speculațiilor cu privire la viitoarele schimbări ale politicii externe americane.
Revolta elvețiană împotriva avionului F-35 subliniază un moment crucial în dinamica globală a apărării. Controversa nu se referă doar la un avion de luptă, ci și la prețul alinierii într-o eră a incertitudinii. Lupta Elveției reflectă o întrebare mai largă: își pot păstra națiunile autonomia, adoptând în același timp tehnologii care le leagă de interesele americane?
